Un Buddha a venit cu discipolii săi într-un sat. Unele le-a tratat altora pe care i-a vindecat… cuiva nu i-a plăcut ceva despre comportamentul lui Buddha acolo, în sat. Satului nu i-a plăcut comportamentul lui Buddha.
S-a adunat tot satul… l-au pus pe Buddha în centru și au început să-l înjure: că e rău… că e strâmb… că e cu susul în jos… O oră, două ore trei ore.. s-au obosit și s-au oprit. Buddha s-a înclinat, a spus mulțumesc mult… Ucenicii lui au fost uimiți: Cum s-a întâmplat asta? Un om atât de mare și niște incompetenți îl blestemă. Dacă ți-ai muta degetul din acest sat, nu ar mai rămâne nimic… Le-ai spus mulțumesc, de ce? Și Buddha spune: de ce să nu spun mulțumesc, deoarece acești oameni lucrează pentru mine de cinci ore.
-Explică-ne! Buddha spune: M-au blestemat cinci ore, mi-au pus toată murdăria lumii pe cap… și în mine nimic nu s-a mișcat… nici măcar cea mai mică parte… și sunt din nou confirmat. a fi pur.
Pentru că dacă avem chiar și puțină murdărie în noi… cu siguranță se va găsi cineva care să o tragă de la noi. Este Legea: Dacă există un cârlig, ceva va fi atârnat. Dacă bărbatul are ceva… va fi rănit tot timpul. Pisica este trasă de ceea ce iese cel mai mult. Sau din coada sau din mustati.
