“Când am împlinit 105 ani, credeam că sunt un exemplu curios pentru medici și oamenii de știință. Părea că savanții ar trebui să fie deosebit de interesați de regulile longevității, deoarece această experiență ar putea fi utilă multor oameni. Cu toate acestea, interesul pentru vârsta mea a fost manifestat doar de gerontologii japonezi, care m-au invitat în Japonia. Iar oamenii de știință ai noștri nu mi-au acordat atenție în această privință,” a recunoscut într-un interviu doctorul în științe fizico-matematice, academicianul Serghei Nikolski.
Mulți îl cunosc pe acest om ca autor de manuale de matematică pentru elevi și studenți. Cu toate acestea, foarte puțini știu că Serghei Nikolski a fost și el un longeviv. Era numit cel mai vârstnic matematician în viață din lume. A trăit 107 ani.
În rarele interviuri, Serghei Nikolski povestea că a încercat diferite metode pentru îmbunătățirea sănătății sale, dar în final s-a oprit la câteva.
“Nu am avut o sănătate robustă.”
Serghei Nikolski s-a născut în 1905 în familia unui pădurar. Din cauza mutărilor tatălui, familia era nevoită să se mute des. În timpul Războiului Civil, Nikolski au fost nevoiți să se mute în Cernigov.
“A fost o perioadă grea pentru familia noastră. Trebuia să suferim de foame. Ne hrăneam în principal cu clătite făcute de mamă din făină de castane. Mai târziu, eu și frații mei am fost bolnavi de holeră. Doi dintre ei au murit, iar eu am supraviețuit într-un fel sau altul. Apoi a avut loc o altă nenorocire – tatăl meu a fost ucis,” își amintea Serghei Nikolski.
Potrivit academicianului, tocmai tatăl i-a insuflat dragostea pentru matematică. El îi învăța pe toți cei șase copii ai săi această știință, acordând o atenție deosebită lui Serezha. Tatăl lui Nikolski visa ca fiul său să devină inginer, dar acesta a devenit un savant matematician.
“Odată am fost întrebat de ce un număr mare de oameni de știință trăiesc o viață lungă. Pot să spun doar că mulți dintre ei nu duc un stil de viață sănătos. Pot lua drept exemplu colegul meu, Lev Pontryagin, care, în ciuda orbirii sale, a devenit un matematician de seamă. După ce i s-a extirpat apendicele, soția lui Pontryagin a insistat să mănânce numai hrană vegetariană. Cu toate acestea, când ajungea la institut, el cerea imediat să i se scoată cârnații din dulap și își făcea un cafea tare,” a răspuns Serghei Nikolski.
Potrivit matematicianului, starea de sănătate și ereditatea nu au fost factori decisivi ai longevității în cazul său. Chiar și Serghei Nikolski nu a fost un longeviv ereditar. Toți rudele lui trăiau maxim până la 75 de ani.
Savantul a vorbit despre faptul că nu a avut nici o sănătate robustă. El era adesea răcit, avea amigdalită cu febră mare. Când Nikolski era student, a început să aibă probleme cu inima.
“Nu am încercat să ating o vârstă înaintată.”
În ziua împlinirii vârstei de o sută de ani, Serghei Nikolski a fost invitat la un eveniment festiv în cinstea jubileului său. Aici el vorbea despre viața sa și despre motivele longevității sale.
“Primul lucru pe care vreau să-l spun: nu eu sunt vinovat că am o sută de ani,” a glumit matematicianul. “Nu am încercat să ating această vârstă înaintată.”
Cu toate acestea, savantul a povestit că totuși era interesat de diferitele metode de prelungire a vieții. Unele dintre ele Serghei Nikolski le-a încercat pe el însuși.
“Se spune că trebuie să alergi. Am încercat să alerg. Am participat la curse. Aleargă în cursă și te gândești, când se va termina asta. Atunci am înțeles că nu este pentru mine. Apoi am aflat că un savant, care s-a ocupat exclusiv de longevitate, a făcut o descoperire. El spunea: beți kefir și veți trăi mult (probabil, Serghei Nikolski se referea la savantul Mechnikov),” argumenta longevivul.
Cu toate acestea, pentru Serghei Nikolski kefirul a devenit unul dintre alimentele sale preferate. Și când era întrebat despre secretele longevității, el răspundea pe scurt: “Beți kefir și citiți Amosov.” Dar imediat a avertizat că acest produs lactat acru nu este potrivit pentru toată lumea. La unii, doar le deranjează stomacul.
“Dar mie kefirul îmi convine. Îmi place să-l mănânc cu castraveți proaspeți. Și acest lucru este deja considerat complet incompatibil pentru stomac. Dar eu mănânc aceste produse împreună cu plăcere. Aceasta nu înseamnă că toată lumea poate face asta,” explica Serghei Nikolski.
Nikolski remarca că niciodată nu a respectat dietele, dar nu îi plăcea să mănânce în exces. Pe masă înaintea lui era întotdeauna sarea, pentru că savantului nu-i plăcea mâncarea fadă. Ceaiul și cafeaua le bea cu zahăr, iar între alimentele prăjite și cele fierte alegea cele prăjite.
Punctul său de vedere matematic a fost întărit cu exemple. Serghei Nikolski își amintea o conversație cu un coleg despre schiat. Colegul lui Nikolski mergea pe schiuri cincizeci de kilometri. El avea o regulă: să facă o pauză și să bea suc la fiecare cincizeci de minute, pe care îl lua cu el. Serghei Nikolski, mergând pe schiuri, nu îi plăcea să facă pauze, iar schiatul nu îi aducea atât de multă plăcere ca colegului său.
“Totuși, excursiile mi-au plăcut mai mult. Îmi amintesc că odată am urcat pe jos pe un deal cu un sac pe umăr. Era căldură, dar trăgeam de sacul acela. Și când am ajuns sus, o mașină ne aștepta să ne ia. Cineva era bucuros că s-a încheiat traseul. Dar mie mi-a plăcut atât de mult acea plimbare, încât mi-a părut rău când am ajuns la mașină. Voiam să merg și mai sus și mai sus. Asta e cu totul altceva. Trebuie să faci ceea ce îți place, ce îți aduce plăcere,” spunea Serghei Nikolski, împărtășind secretele vieții sale lungi.
