Tinerii ar trebui să aibă cea mai mare energie, planuri și chef de viață. Cu toate acestea, sunt din ce în ce mai multe voci conform cărora Generația Z – cei de astăzi de 20 de ani și mai tineri – sunt mai obosiți decât părinții lor de vârstă mijlocie. Chiar și după un somn lung și de calitate, se simt obosiți, nemotivați și deprimați psihic. Experții avertizează că acest lucru nu se datorează lenei, ci stresului pe termen lung, presiunii constante a rețelelor sociale și supraîncărcării digitale. Cum este posibil ca „generația online” să se prăbușească de oboseală într-un moment în care are mai multe opțiuni ca niciodată?
Generația Z: tânără, dar obosită de maraton
Tinerii din așa-numita generație Z, adică până în jurul vârstei de 28 de ani, descriu o afecțiune la care ar putea fi așteptată la 40 de ani, mai degrabă ars decât la cei care tocmai intră în viața de adult. Deși dorm suficient de mult și adesea bine, se trezesc dimineața cu senzația că nu s-au odihnit deloc. Oboseala durează toată ziua și se amestecă cu tensiune mentală, anxietate și pierderea motivației.
Potrivit experților, acestea nu sunt cazuri izolate, ci o tendință în masă, care este confirmată și de datele cercetării. Cifrele de la Institutul Național de Sănătate Mintală arată că până la 40% dintre copii și tineri prezintă simptome de depresie moderată până la severă și aproximativ 30% suferă de anxietate. Acestea sunt valori alarmante care indică faptul că o parte a tinerei generații se confruntă cu o epuizare psihologică permanentă.
Creier fără odihnă: întotdeauna online, niciodată „offline”
Psihologul Šárka Miková subliniază pentru CNN Prima NEWS că creierul tinerilor practic nu are nicio șansă să se oprească și să se odihnească cu adevărat. El explică că problema cheie este prezența online constantă și barajul constant de stimuli de care mulți nici măcar nu sunt conștienți.
„Creierul tinerilor nu se odihnește, deoarece sunt în mod constant online și expuși la o supraabundență de informații și stimuli.”
Asta înseamnă că și momentele care obișnuiau să fie folosite pentru odihnă – de exemplu, drumul spre casă, un moment liber după-amiaza sau seara înainte de a merge la culcare – sunt acum pline de navigarea pe rețelele de socializare, vizionarea videoclipurilor, chatul sau jocurile. Cu toate acestea, pentru a se regenera, creierul are nevoie de faze în care nu este bombardat cu informații noi și poate procesa ceea ce a colectat în timpul zilei.
Somn care nu împrospătează: corpul minte, creierul lucrează
Unul dintre cele mai insidioase fenomene este că mulți tineri simt că fac tot posibilul să se odihnească – dorm opt ore, uneori mai mult – și totuși se trezesc dimineața cu capul greu. De ce? Experții subliniază că somnul nu este doar despre numărul de ore, ci și despre starea în care o persoană adoarme și cu ce este împovărat creierul.
Tinerii petrec adesea timp pe rețelele de socializare chiar înainte de a adormi și de multe ori ajung la ei imediat după trezire. Vít Janda, expert în generația tânără, explică că acest lucru creează o supraîncărcare constantă de informații.
Chiar și în timpul somnului, creierul este copleșit de o mulțime de stimuli, emoții și informații din întreaga zi – de la îndatoririle de la școală sau de la serviciu până la știri dramatice, conflicte în rețele sau comparație cu ceilalți. În loc ca creierul să sorteze informația cu calm noaptea, „funcționează ore suplimentare” și dimineața se simte ca și cum nu a avut loc odihna.
Totuși, momentele de tăcere și plictiseală sunt și ele necesare pentru funcționarea sănătoasă a creierului – momente în care o persoană doar stă, se uită pe fereastră, se plimbă sau se relaxează fără ecran. Atunci creierul are loc pentru a sorta, stoca și procesa experiențele, emoțiile și informațiile. Fără aceste pauze, tensiunea internă și oboseala cresc pe termen lung.
Stresul negativ peste tot: criza climatică, războaie, incertitudine
Mai mult, tânăra generație crește într-un moment în care lumea este plină de amenințări și incertitudini globale. Criza climatică, preocupările legate de viitorul planetei, problemele economice, prețurile în creștere, o piață a muncii incertă, amenințarea conflictelor de război – toate acestea îi afectează pe tineri. Aceste preocupări nu sunt doar abstracte, deoarece apar în mass-media și pe rețelele de socializare practic în fiecare zi.
Rezultatul este un stres negativ pe termen lung, care nu are un final clar. Tinerii simt că trăiesc într-o perioadă în care ceva catastrofal se poate întâmpla în orice moment și, în același timp, simt că există opțiuni limitate pentru a-l schimba. Această neputință și tensiune pe termen lung sunt extrem de obositoare pentru psihic.
Rețelele sociale: iluzia contactului, dar adevărata singurătate
Un alt paradox este că tinerii sunt în permanență conectați – chat-uri, mesaje, comentarii, apeluri, videoclipuri – și totuși mulți dintre ei spun că se simt singuri. Cercetările arată că până la jumătate dintre tineri simt că nevoile lor sociale nu sunt satisfăcute.
Comunicarea virtuală nu poate înlocui pe deplin contactul personal direct. Creierul uman este configurat evolutiv pentru întâlniri față în față – trebuie să vadă expresiile faciale, să audă tonul vocii, să perceapă limbajul corpului, să împartă un spațiu comun. În timp ce mesajele text și „like-urile” creează impresia de conexiune, un sentiment mai profund de apartenență lipsește adesea.
Experții subliniază că această tensiune între „contact online permanent” și un adevărat sentiment de singurătate este unul dintre factorii care cresc oboseala mentală, anxietatea și golul interior.
Lipsește stresul pozitiv: succesul care ar energiza
Stresul în sine nu este întotdeauna dăunător – există și stresul pozitiv, care motivează, conduce o persoană înainte și, după depășirea unui obstacol, aduce un sentiment de satisfacție și mândrie. Cu toate acestea, potrivit experților, în rândul tinerilor predomină stresul negativ, obositor, fără un sentiment ulterior de succes.
Sociologul Vojtěch Bednář explică că tocmai momentele în care o persoană gestionează ceva, reușește sau atinge un scop, au un efect fundamental asupra reducerii stresului și întăririi rezistenței psihologice.
Satisfacția succesului reduce stresul și îmbunătățește sentimentul de bine.
Totuși, dacă tinerii experimentează în principal presiuni – din școală, serviciu, familie, societate și rețele sociale -, dar puține momente reale în care se pot simți de succes și mulțumiți, psihicul lor se epuizează treptat. Le lipsesc experiențele pozitive care să echilibreze stresul negativ.
Cum să ieși din cercul vicios: mai puține ecrane, mai multă viață reală
Experții sunt de acord că soluția nu este simplă, dar primii pași pot fi surprinzător de concret. Una dintre ele este limitarea conștientă a timpului petrecut pe internet și rețelele sociale. Nu este vorba de a te întrerupe complet, ci de a stabili limite – de exemplu, să eviți telefonul mobil cu o oră înainte de culcare, să nu iei telefonul în pat, să nu răsfoiești rețelele sociale imediat după trezire.
Este la fel de important să se întărească întâlnirile personale – petrecerea mai mult timp cu prietenii și familia față în față, împărtășirea experiențelor comune, practicarea sportului, ieșirea în oraș, distracția departe de ecrane. Astfel de activități pot ajuta la îndeplinirea nevoilor sociale pe care comunicarea virtuală le lasă adesea neîmplinite.
În aceste momente tânăra generație poate experimenta stresul pozitiv atât de necesar – tensiune veselă din situații noi, provocări, performanțe sportive sau realizări personale. Spre deosebire de stresul negativ, acesta nu epuizează, ci întărește și lasă un sentiment de satisfacție.
Dacă este posibil să încetiniți măcar parțial fluxul nesfârșit de stimuli online și să îl înlocuiți cu odihnă de mai bună calitate și relații reale, chiar și oboseala aparent de neînțeles a tinerilor poate începe treptat să se diminueze. Dar fără aceste schimbări, există riscul ca generația, care are toată viața în față, să o trăiască cu un sentiment de epuizare permanentă.
