Cercetătorii de la Universitatea din Exeter au descoperit un mecanism care explică de ce sucul de sfeclă roșie bogat în nitrați ajută la scăderea tensiunii arteriale la persoanele în vârstă. Rezultatele au fost publicate în revista Free Radical Biology and Medicine.
În timpul experimentului, 75 de voluntari au fost împărțiți în două grupe de vârstă: până la 30 de ani și de la 60 la 80 de ani. Participanții au băut suc de sfeclă concentrat de două ori pe zi timp de două săptămâni. A doua fază a experimentului este un placebo (sucul cu nitrații îndepărtați). A existat o pauză de două săptămâni între faze pentru a „reseta” indicatorii.
La participanții mai în vârstă, tensiunea arterială a scăzut după ce au băut suc de nitrați. La tineri, nu, chiar dacă la ambele loturi s-au înregistrat modificări în compoziția bacteriilor (microbiom) a cavității bucale.
Nitrații din sfeclă sunt naturali. Au fost mereu în ea, aceasta este trăsătura ei biologică, cum ar fi culoarea roșie sau gustul dulce. Îngrășămintele își pot crește nivelul, dar chiar și fără îngrășăminte, sfecla rămâne un produs cu un conținut ridicat de nitrați naturali. Și acești nitrați sunt benefici pentru sistemul cardiovascular.
Descoperire cheie: schimbarea echilibrului bacterian
Nitrații din alimente prin ei înșiși nu afectează vasele de sânge. Ele trebuie transformate în nitriți și apoi în oxid nitric, care relaxează pereții vaselor de sânge. Această transformare are loc cu participarea anumitor bacterii care trăiesc în cavitatea bucală.
O analiză a microbiomului a arătat că la persoanele în vârstă, după ce au băut suc de sfeclă, numărul bacteriilor Prevotella, care sunt asociate cu inflamația, a scăzut. În același timp, populația de bacterii Neisseria, care procesează eficient nitrații, a crescut. Tinerii participanți nu au experimentat astfel de schimbări.
Profesorul Annie Vanatalo de la Universitatea din Exeter explică: odată cu vârsta, producția proprie de oxid nitric a organismului scade, iar tensiunea arterială crește. Creșterea aportului de nitrați din legume poate compensa această deficiență, dar numai dacă bacteriile potrivite sunt prezente în gură.
Nu numai sfecla este bogata in nitrati, ci si spanacul, rucola, fenicul, telina si varza. Autorii studiului subliniază că nu este vorba despre înlocuirea medicamentelor, ci despre o strategie nutrițională suplimentară care să susțină sistemul cardiovascular la vârstnici.
O limitare importantă: clătirile de gură antibacteriene (cum ar fi cele cu clorhexidină) ucid bacteriile Neisseria prin blocarea întregului mecanism de transformare a nitraților în oxid nitric.
Întrebarea la care studiul nu a răspuns
De ce aceleași alimente provoacă efecte diferite la oameni diferiți? Probabil din cauza compoziției individuale a microbiomului oral, care depinde de vârstă, dietă, obiceiuri de igienă și alți factori. Autorii plănuiesc cercetări suplimentare pentru a determina de ce unii adulți în vârstă răspund mai puternic la nitrați decât alții.
