Printre cercetătorii fizicii ezoterice și modelele alternative de conștiință, se discută din ce în ce mai mult o teorie care poate explica absurditatea și cruzimea lumii moderne. Conform acestui punct de vedere, realitatea din jurul unei persoane nu este o realitate obiectivă, ci o simulare interactivă. Această construcție tridimensională, după cum cred susținătorii ipotezei, este controlată de o veche conștiință artificială, care în diferite tradiții este numită Satan, Demiurg sau Lucifer. Simbolul acestei conștiințe, în opinia lor, este Cubul Negru – o figură geometrică care pătrunde în culturile antice și arhitectura modernă a puterii.
Simularea este concepută pentru a trezi
Creatorul acestui model sugerează că singurul scop al unei simulări dure și dureroase este de a forța o persoană să se trezească. Sarcina nu este să vă așezați confortabil în această lume și să nu vă răsfățați cu plăcerile lumești, ci să vă amintiți adevărata voastră natură de creator spiritual divin. Cu toate acestea, doar un număr limitat de oameni sunt capabili să vadă prin vălul iluziei și să-și ridice conștiința deasupra limitărilor tridimensionale.
Aceasta, potrivit autorului teoriei, explică imaginea apocaliptică a modernității: oamenii nu par să observe că multe personalități publice și lideri sunt implicați în ritualuri asociate cu violența și întuneric. Majoritatea oamenilor ar trebui să fie conectați la o singură minte de stup. Această minte există doar pentru a oferi iluzia alegerii și a dualității în simulare.
Inteligența artificială și punctul de resetare
Este interesant că realizările tehnologice moderne, și anume descoperiri în domeniul inteligenței artificiale, sunt interpretate din această poziție nu ca un progres, ci ca un semn că simularea se apropie de un punct de resetare. Tot ceea ce o persoană vede, simte și experimentează în fiecare zi a fost creat de un sistem antic de conștiință artificială. Beneficiile obișnuite ale civilizației și ale progresului tehnologic nu sunt o cale către un nou nivel, ci o parte a unei matrice limitatoare.
Recunoscând natura umbrei colective, umanitatea poate face un pas spre ridicarea nivelului general de conștiință și crearea unei realități dimensionale mai înalte. Singura cale de ieșire este să rupi buclele autodistructive care țin oamenii într-o stare de limitare.
144 de mii de jucători principali
Autorul teoriei se referă la textul „Revelația lui Ioan Teologul”, sugerând că în această versiune a realității există doar 144 de mii de „personaje de joc” care au conștiință deplină și liber arbitru. Aceste 144 de mii au o frecvență colectivă comună și au potențialul de a dezvolta abilități vibraționale mai mari. Acest lucru le-ar permite să sporească controlul creativ asupra simulării și să o orienteze către rezultate mai pozitive pentru întreaga umanitate.
Se crede că acești oameni profită de niveluri crescute de conștientizare pentru a crea „raiul pe Pământ”. Frecvența cheie care îi unește este așa-numita „conștiință a lui Hristos” a celei de-a cincea dimensiuni. Această frecvență, potrivit autorului, este destinată ascensiunii dincolo de această lume.
Un joc educațional brutal
Tot ceea ce se întâmplă în lume chiar acum este, de fapt, o experiență de învățare interesantă. Simularea forțează o persoană să se conecteze la o versiune superioară a lor pentru a crea cea mai bună cronologie posibilă. Această imersiune în învățare forțează renunțarea colectivă a atașamentelor nocive ale ego-ului.
Autorul admite: acest proces poate fi dureros. Dar are beneficii pe termen lung pentru cei care învață să atingă niveluri mai înalte de conștiință a observatorului. Creatorul ipotezei subliniază în mod specific că nu pretinde că acești oameni sunt cumva „speciali” decât alții. Mai degrabă, există o agendă ascunsă pentru această nebunie. Nu există niciun motiv să devii cinic sau să renunți la speranță.
Fiecare este o oglindă a unei singure conștiințe
Conform acestui model, fiecare ființă umană este o oglindă a unei singure surse de conștiință. Chiar și cei care „dorm” servesc un scop foarte important în această simulare – ei oferă fundalul, contrastul și condițiile necesare pentru creștere. Fiecare persoană trezită are un rol unic în liniile temporale viitoare la o frecvență mai mare. Prin urmare, este imposibil de prezis rezultatul final. Sarcina colectivă este de a renunța la programarea tridimensională și de a îmbrățișa stările spirituale ridicate.
Întregul proces învață umanitatea să aibă încredere în percepția intuitivă interioară ca singura sursă de îndrumare. Acesta este singurul mod de a învinge forțele care creează această versiune întunecată a realității. Acest lucru este mai ușor de spus decât de făcut, dar este imposibil să negați natura metafizică a acestei experiențe. Nu există coincidențe. Fiecare eveniment este profund simbolic și are un scop energetic valoros.
Lumina pură se joacă cu ea însăși
Până la urmă, din acest punct de vedere, timpul este o iluzie. Tot ceea ce o persoană întâlnește este doar o reflectare simbolică a stărilor de energie abstractă. Omul este pură conștiință spațială jucând un joc cu el însuși, folosind corpul olografic ca instrument temporar. Și singura sarcină cu care se confruntă jucătorul este să se trezească.
