Timp de mai bine de un secol au stat în bolțile Muzeului Național al Danemarcei – mii de tăblițe de lut cu limbi pentru totdeauna pierdute. Cercetătorii le-au citit în cele din urmă. Ceea ce era ascuns sub straturi de praf și timp s-a dovedit a fi un amestec de magie, politică și viața de zi cu zi a civilizațiilor antice.
Printre textele descifrate se numără un ritual anti-vrăjitorie menit să-l protejeze pe regele asirian. Tableta din acest ritual a fost găsită nu în inima imperiului, ci la periferia acestuia – în orașul sirian Hama, pe care asirienii l-au distrus în 720 î.Hr., ducând obiectele de valoare în capitala lor Ashur. Dar unele texte rămân în ruinele a ceea ce cercetătorii numesc biblioteca templului.
Arderea de noapte a figurinelor ca instrument de putere
Asiriologul Troels Pank Arbøll, membru al proiectului Hidden Treasures, explică: ritualul era vital pentru puterea regală din Asiria. Scopul său este de a alunga nenorocirile, inclusiv instabilitatea politică, care i-ar putea apărea conducătorului.
Acțiunea a durat toată noaptea. Exorcistul a ars figurine mici din ceară și lut, făcând vrăji speciale. Apariția unei astfel de tablete în Hama – la periferia îndepărtată a lumii asiriene – a fost o surpriză pentru oamenii de știință. Legătura dintre aceste ritualuri și centrul imperiului era prea puternică.
Lista regală care indică Ghilgameș
Printre descoperiri s-a aflat o copie a listei conducătorilor, un document care datează regii din perioada de dinaintea Marelui Potop. Alte versiuni ale acestei liste îl menționează pe legendarul rege Ghilgameș, eroul celei mai vechi epopee. „Acest lucru face ca această listă regală să fie una dintre puținele dovezi că Gilgameș a existat cu adevărat”, spune Arbøll. "Nu aveam idee că avem o copie a acestei liste în Danemarca. Aceasta este o descoperire uimitoare."
Dar nu numai magia și legendele sunt depozitate pe lut. Un alt grup de tăblițe provine dintr-o săpătură din 1957 la Tel Shemshar, în nordul Irakului modern. Acolo au găsit corespondență între un conducător local și un rege asirian din jurul anului 1800 î.Hr., precum și înregistrări administrative.
„Multe dintre tăblițele cuneiforme pe care le avem astăzi indică o birocrație foarte dezvoltată”, explică Arbøll. „A fost nevoie de a urmări tot ceea ce se întâmpla în societățile complexe.” Un număr mare de texte conțin rapoarte de afaceri, liste de bunuri și personal și documente financiare.
Și una dintre farfuriile de la Muzeul Național conține ceva destul de obișnuit: o chitanță pentru bere – una foarte veche.
Era digitală întâlnește tehnologia veche de 5.000 de ani
Proiectul Hidden Treasures a reunit cercetători de la Muzeul Național al Danemarcei și de la Universitatea din Copenhaga. Nu doar au citit, ci au identificat, analizat și digitalizat întreaga colecție.
O întrebare care rămâne dincolo de sfera publicațiilor: de ce a fost considerată protecția împotriva vrăjitoriei un instrument de suprimare a instabilității politice? Și cine a decis că vrăjitoria a cauzat criza – și nu propriile greșeli ale regelui? Tabletele conțin formula ritualului, dar tăceau despre cât de des au fost folosite aceste arderi nocturne de figurine pentru a pedepsi persoanele nedorite.
Noroi amestecat cu ceară și vrăji presate cu un baston de trestie. Mii de ani mai târziu, tot ce vedem este tehnologie. Dar vechii locuitori din Ashur au văzut politică.
