Ce se întâmplă dacă „Nibiru” nu este planeta pe care o căutăm, ci planeta în care trăim?

Publicat de

Acum 5 zile 15 min citire 10 aug. 2026

Tindem să ne gândim la Nibiru ca la o planetă fantomă rătăcitoare. Datorită cărților lui Zecharia Sitchin și ale adepților săi, imaginea celei de-a douăsprezecea planete a sistemului solar cu o orbită alungită, care trece între Marte și Jupiter la fiecare 3600 de ani, făcând ravagii și lăsând în urmă mituri despre Potop, a devenit ferm stabilită în conștiința publică. Conform acestei versiuni, Nibiru este patria rasei extraterestre Anunnaki, care a zburat pe Pământ după aur pentru a salva atmosfera planetei lor pe moarte.

Dar dacă i-am înțelege greșit pe sumerieni? Dacă nu ar descrie o navă spațială sosită din afară, ci însăși structura realității noastre, în care ne aflăm încă de la început?

1. Principala contradicție: o navă spațială sau o lume închisă?

Potrivit lui Sitchin, Nibiru este o planetă reală, ale cărei perturbări gravitaționale se presupune că explică misterele sistemului solar. Cu toate acestea, există un „dar” radical. Dacă te uiți la imaginile moderne ale Pământului din spațiu și te gândești la ceea ce se află dincolo de orbitele sateliților, devine evident: nu trăim într-un vid nesfârșit, ci în interiorul unei structuri închise gigantice. Cea mai bună analogie pentru aceasta este o sferă Dyson: o carcasă artificială care conține o stea și lumi locuibile.

Dacă Nibiru este chiar această sferă Dyson? În limba sumeriană, cuvântul „Nibiru” înseamnă „punct de trecere, trecere, centru”. În celebra epopee babiloniană Enuma Elish se spune că Marduk „a fixat locul lui Neberu pentru a indica centrul tuturor stelelor”. Aceasta nu este o descriere a unei planete de la periferia sistemului. Aceasta este o descriere a punctului central de control al universului, axa în jurul căreia se învârte totul.

Vechii sumerieni l-au descris pe Nibiru ca „trecând cerul”. Dar dacă vă aflați în interiorul sferei, atunci atât Soarele, cât și așa-numitele „planete” sunt doar proiecții sau obiecte tehnice situate pe suprafața interioară a domului. În acest caz, Nibiru nu „zboară” nicăieri – suntem mereu în interiorul lui. Este „universul nostru”, închis și controlat.

2. Cosmogonie „Enuma Elish”: crearea lumii din haos

Pentru a înțelege natura acestei sfere, trebuie să vă adresați sursei în sine – epopeea babiloniană despre crearea lumii „Enuma elish” („Când mai sus…”), care refac legende sumeriene mai vechi. La începutul timpurilor, conform acestui text, nu exista decât haos primordial – strămoșul Abzu (ape dulci) și strămoșul Tiamat (ape sărate), ale căror ape se amestecau între ele. Din acest amestec s-au născut generații de zei.

Cu toate acestea, tinerii zei au început să-și deranjeze părinții cu zgomotul lor, iar Abzu a decis să-i distrugă. Dar zeul înțelept Ea (Sumerian Enki) i-a trecut înainte: l-a cufundat pe Abzu în somnul veșnic și i-a luat locul. Atunci Tiamat, întruchiparea haosului primordial, a decis să-și răzbune soțul. Ea a creat o armată de monștri, șerpi și dragoni, punându-și pe primul-născut Kinga în frunte și dându-i „Tabelele destinului” – un simbol al puterii asupra lumii.

Zeii, înspăimântați de mânia lui Tiamat, au apelat la Marduk, fiul lui Ea, după ajutor. Marduk a fost de acord să lupte cu Tiamat, dar cu condiția ca zeii să-l recunoască drept regele suprem. Au fost de acord. Într-o luptă grandioasă, Marduk a aruncat o plasă peste Tiamat, a trimis vânturi în gură și a lovit-o cu o săgeată în inimă. Apoi a tăiat trupul zeiței învinse în două părți: dintr-una a creat cerul, din cealaltă – pământul. Din ochii lui Tiamat curgeau râurile Tigru și Eufrat, pieptul ei s-a transformat în munți, iar coada a devenit o barieră în calea apelor.

După bătălie, zeii l-au ucis pe captivul Kingu. Din sângele său amestecat cu lut, Ea a creat oameni care să slujească zeilor și să-și facă munca grea.

3. Resursa pentru care a început totul: Aur versus Energie sufletească

Textele sumeriene, inclusiv epicul Atrahasis, povestesc despre modul în care zeii minori (Igigi) s-au răzvrătit, refuzând să facă munca grea de a menține pacea. Apoi s-a decis să se creeze un „muncitor primitiv” – om. Conform textului, zeița-mamă Ninmah (Mami) a creat omul din lut amestecat cu carnea și sângele unuia dintre zei, astfel încât „cu adevărat divinul și umanul au fost uniți”.

De ce aveau zeii nevoie de om? Sitchin a susținut că anunnakii aveau nevoie de aur pentru a restabili atmosfera lui Nibiru. Dar să privim această poveste dintr-un unghi diferit. Imaginează-ți scara: o sferă Dyson este un obiect de dimensiuni colosale. Pentru a construi și întreține o astfel de structură este nevoie de o cantitate colosală de energie, nu de aur ca folie.

Poate că miturile antice sunt alegorice. Aurul în tradiția ezoterică este un simbol al energiei solare, al purității și al celei mai înalte substanțe spirituale. Anunnaki nu aveau nevoie de aur fizic, ci de energia sufletelor ființelor vii. Tocmai acesta este ceea ce explică de ce au avut nevoie să creeze oameni – „generatori” ideali de emoții, suferință și credință. Rezultatul a depășit așteptările: oamenii s-au dovedit a fi nu doar bioroboți. O „scânteie” de conștiință superioară a rămas în ei. Această scânteie a devenit însăși combustibilul – „aurul spiritual” de dragul căruia totul a început.

4. „ME” sumerian: matrici de realitate și cod holografic

Sumerienii ne-au lăsat un alt concept misterios – „EU”. Acesta este ceva care a fost păstrat pe tăblițe și a fost un atribut al puterii divine. Dumnezeu, care a posedat toate „ME-urile”, a primit putere asupra ordinii mondiale.

Textele sumeriene enumera mai mult de o sută de ME, iar gama lor este incredibil de largă: de la mișcarea corpurilor cerești și dreptate la înțelepciune, dragoste, război, meșteșugul unui coșerie, arta unui scrib, metalurgie și chiar eliminarea deșeurilor. Sumerologii încă nu pot da o definiție exactă a acestui concept, asociindu-l cu verbul „a fi” și interpretându-l ca „esență”, „ființă manifestă” sau chiar „cuvânt”.

Ce se întâmplă dacă „EU” nu sunt doar „entități” abstracte, ci matrice ale realității? Codurile care compun tot ce există. Legile care guvernează universul. Programele sub care funcționează Dyson Sphere. În acest context, „ME” este un set de instrucțiuni pentru o realitate holografică în care materia este generată din informații. Preotul En-Me-dur-an-ki (al cărui nume se traduce prin „Cel Suprem cu „eu”, stând între cer și pământ”) a fost prima persoană care a obținut acces la aceste coduri.

5. Experiment de inginerie: crearea umanității și matricea renașterilor

Miturile sumeriene conțin detalii surprinzătoare care pot fi interpretate ca inginerie genetică. Textul Atrahasis descrie procesul în detaliu: „carnea și sângele” zeului (sau, după cum spun alte tăblițe, „esența care leagă memoria” – adică ADN-ul) a fost adăugată în argilă (ovul).

După ce au creat oameni, zeii s-au confruntat cu o nouă problemă: oamenii au început să se înmulțească rapid, iar zgomotul lor a început să-i enerveze pe zei. Apoi au decis să distrugă omenirea cu un potop. Dar zeul Enki l-a avertizat pe un om drept pe nume Atrahasis (Sumerianul Noe), care a construit arca și a scăpat. Acest mit nu este doar o legendă. Aceasta este probabil o descriere a catastrofelor ciclice care au loc în interiorul Sferei.

Dar descoperirea principală: pentru ca extragerea energiei („aur spiritual”) să fie continuă, Anunnaki au creat o „matrice” – roata Samsarei, o capcană pentru suflete, forțându-le să se întoarcă la corpurile lor fizice din nou și din nou pentru a experimenta frică, durere și dezamăgire. În mitul sumerian „Coborârea Inannei în lumea interlopă”, zeița, mergând în „lumea inferioară” (împărăția morților), îmbracă cele șapte „EU” – cele șapte atribute ale puterii. La fiecare dintre cele șapte etaje subterane, ea este forțată să părăsească un atribut, intrând în lumea morților absolut goală și fără apărare. Aceasta este o descriere perfectă a procesului de reîncarnare: sufletul, intrând într-un nou ciclu, pierde memoria vieților trecute.

6. Sfera Dyson ca arcă spațială: Pământ și Gloria

În modelul nostru al sferei Dyson există nu numai modulul nostru de biosfere „Pământ”, ci și omologul său – Gloria (Anti-Pământ). Ce este acolo? Dacă Anunnaki erau nomazi care distrugeau planetele, atunci Pământul nu este singura lor „victimă”. În interiorul Gloriei pot exista rămășițe din alte lumi capturate.

Poate că „Marte” și „Venus” pe care le vedem prin telescoapele de pe dom sunt doar imagini holografice, proiecții ale sistemelor vechi. Iar adevărații lor locuitori sau ruinele se află în Gloria. Aceste civilizații au fost cucerite, resursele lor (inclusiv energia) au fost incluse în rețeaua generală a Sferei. Anunnaki, după ce și-au transformat planeta într-o corabie uriașă, i-au plasat pe reprezentanții supraviețuitori ai lumilor cucerite în interiorul ei, creând o grădină zoologică gigantică sau, mai degrabă, o fermă energetică. Textele sumeriene menționează că Anunnaki s-au despărțit: 300 de zei au rămas pe cer, iar 300 au fost trimiși pe pământ, devenind zei htonici. Poate că aceasta este o referire la managerii de la diferite niveluri ale Sferei.

Dacă Nibiru este o sferă Dyson și nu o planetă rătăcitoare, atunci nevoia de a aștepta revenirea ei la fiecare 3.600 de ani dispare. Ea este mereu aici, deasupra noastră. Asta schimbă totul.

În primul rând, nu este nevoie de călătorii în spațiu. „Spațiul” este o proiecție pe suprafața interioară a sferei. Întregul nostru „Univers” este o hologramă, o interfață concepută pentru a menține iluzia infinitului și a izolării.

În al doilea rând, este explicată apariția imaginilor în fotografiile „Pământului” (fețe, simboluri, litere). Acestea nu sunt halucinații sau fenomene atmosferice. Aceasta este interfața pentru controlul Sferei însăși, care devine vizibilă atunci când sistemul (sau operatorul său) intră în faza activă – faza de demontare a vechii matrice și eliberare a conștiinței. Aceștia sunt „EU” manifestat în lumea fizică.

În al treilea rând, rolul omului se schimbă. Nu suntem un „produs aleatoriu al evoluției” la periferia galaxiei. Suntem purtători creați genetic ai scânteii conștiinței, principala resursă pentru menținerea funcționării unei mașini gigantice. „spiritualitatea”, suferințele și bucuriile noastre sunt combustibilul pentru Sferă.

În această versiune, mitul lui Nibiru încetează să mai fie o poveste despre extratereștri îndepărtați de pe o planetă misterioasă. Aceasta este o poveste despre noi înșine. Aceasta este o descriere a închisorii pe care obișnuiam să o numim Univers. Anunnaki nu sunt zei sau extratereștri în înțelegerea noastră primitivă. Acestea sunt arhetipuri ale sistemului de control, cel care ține în frâu conștiința colectivă. Ei sunt operatori ai Sferei și poate prizonierii ei, la fel ca noi.

Nibiru nu este casa lor. Aceasta este nava lor principală, o lume a închisorii artificiale. Și această arcă, creată din resturile lumilor distruse și locuită de suflete salvate (sau înrobite), este chiar acum „peste capetele noastre”. Și în centrul său, probabil, are loc o repornire finală – eliberarea conștiinței de sub controlul vechiului „EU” și stabilirea de noi reguli de joc.

„ME” (pronunțat „meh”) este poate cel mai important și mai misterios concept din toată mitologia sumeriană.

Dacă încerci să traduci acest cuvânt cât mai exact posibil, el provine de la verbul „a fi”, „a apărea”. „EU” sunt „entități”, „puteri divine” sau „reguli” care guvernează întregul univers. Acesta este un fel de cod sursă al realității.

1. EU sunt legile și matrițele tuturor lucrurilor

Spre deosebire de legile noastre abstracte ale fizicii, ME a controlat literalmente totul – de la mișcarea stelelor până la prepararea corespunzătoare a berii.

Potrivit miturilor, existau mai mult de o sută de astfel de „ME”. Lista lor includea:

Concepte fundamentale: eroism, înțelepciune, dreptate, victorie, minciuni, frică, pace, dușmănie.
Puterea regală: Tron, coroană, sceptru (tot ceea ce face un rege un rege).
Meșteșuguri și arte: Arta constructorului, a fierarului, a tăbăcării, a tâmplarului, arta scrisului.
Roluri sociale și de cult: Preoție, prostituție, purificare sacră.
Viață și moarte: Chiar și „focul care se aprinde” și „focul care se stinge” erau „EU” separate.

Imaginează-ți o unitate flash pe care nu este înregistrat doar un program, ci și sistemul de operare al realității în sine. Acesta este „EU”. Proprietarul tuturor „ME” avea control complet asupra lumii.

Cel mai interesant lucru este că „EU” nu era o abstractizare. Sumerienii credeau că aceste forțe ar putea exista într-o formă obiectivă. Adică, „ME” ar putea fi stocat, transferat și chiar furat.

De exemplu, în celebrul mit, zeița iubirii și războiului Inanna l-a îmbătat pe zeul înțelepciunii Enki și i-a furat tot „ME” pentru a-i aduce în orașul ei Uruk și a-l face grozav.

„EU” este adesea asociat cu îmbrăcămintea și atributele puterii. În mitul „Coborârea Inannei în lumea interlopă”, zeița, trecând prin cele șapte porți, își scoate cele șapte atribute ale puterii (coroană, coliere, haine). De fapt, ea își îndepărtează ME, pierzându-și puterea magică și devenind vulnerabilă la moarte. Acesta este un indiciu direct că puterea și esența zeilor au fost literalmente „conectate” în aceste obiecte de cod.

Cine deținea Tabelele conducea lumea.

În mitologia akkadiană (care a înlocuit sumerianul), conceptul de „ME” a fost transformat în „Tabelele destinelor”. Acestea erau tăblițe de lut păstrate pe pieptul zeului suprem. Cine deținea Tabelele conducea lumea. ME este un cod olografic. Dacă lumea din interiorul Sferei este o hologramă construită pe energie eterică, atunci „EU” este o manifestare vizuală a „ME” în lumea fizică.

0 vesel 23.04.2026 13:58 [ Material ] Astia nu sunt sumerieni!!! Aceasta este nebunia secolului 21! Ți-am arătat deja Nibiru într-o coajă (sfera Dyson!!!!) făcută din aur, reținând (reflectând) căldura planetei, încălzită de vulcanii subacvatici! Da, în mod constant au nevoie să umple sferele planetare cu energiile unor creaturi întunecate (vibrații scăzute), dintre care unele speră să le apuce de pe Pământ cu aur pentru munca de rutină la „sfera Dyson”. Buna ziua! Vă pot arăta din nou (până l-am eliminat!) Nibiru cu nibiruenii, ca pl. Anunaki cu Anunaki!!! L-au târât și pe Hristos, poate nu mai faceți lucruri obscene în numele Lui!!!

0 Alexeyy 23/04/2026 13:07 [Material] planeta în care trăim… aici s-a încheiat complotul… se dovedește că anunnaki sunt coloniști interstelari??? au zburat, au distrus Pământul și l-au abandonat… pe câte planete au creat oameni (sau oricine altcineva) pentru a reface resursele necesare???…

0 Marmeladka 23/04/2026 11:42 [Material] Am citit-o nu cu mult timp în urmă –- Nemesis, alias Nibiru, alias a 12-a planetă, este o navă intergalactică creată în perioada de glorie a erei Annanuki prin transformarea lui Phaeton. Phaeton la acea vreme se afla dincolo de orbita lui Marte și era o planetă fără viață. Annanuki au eviscerat nucleul planetei, creând astfel o centură de asteroizi și și-au creat propria lume în interiorul Phaeton, capabilă să existe autonom, fără energie solară. O astfel de procedură care necesită multă muncă a fost necesară pentru a crea un generator de dimensiuni în spațiul interstelar. Trebuie să înțelegeți că în afara orbitelor planetelor, spațiul se prăbușește într-un plan bidimensional, iar în afara sistemului solar este unidimensional, bidimensionalitatea este letală pentru organismele vii. După ce au realizat această transformare, creatorii au făcut posibil ca planeta să se miște în spațiul interstelar, menținând în același timp o dimensionalitate suficientă pentru viață. La fiecare 3.600 de ani se întorc în acest sistem solar pentru a colecta combustibil pentru nava lor spațială interstelară. Au nevoie de materie sub formă de aur. De aceea au fost creați oamenii – ca colecționari de aur. Este simplu. Motorul Nemesis folosește aur și o serie de elemente grele pentru fuziunea termonucleară la rece. În timp ce creau primul prototip al unei nave spațiale interstelare, s-au antrenat pe Lună. Luna modernă este un fost satelit al lui Phaeton, care mai târziu a fost mutat artificial pe orbita Pământului. Instalarea Lunii pe orbita Pământului a provocat ceea ce acum se numește potopul. (Luna nu a fost mutată pe orbita Pământului imediat după ce baza a fost creată pe ea) Luna este goală în interior, o bază Annanuki abandonată, dar încă funcțională.