Unde se duce energia noastră, de ce mereu ne lipsesc? Clasicul gen – te-ai trezit și deja nu ai putere să te ridici și să mergi la muncă. Dar în mod normal, o persoană ar trebui să aibă energie pentru a munci neîntrerupt de dimineața până seara. Străbunicile noastre își creșteau câte zece copii, cultivau în același timp grădini, animale, păsări, și încă reușeau să brodeze prosoape seara, și nimeni nu se plângea de epuizare, așa cum fac mamele moderne cu doi copii și un lavalier de vase. Oamenii aveau mai multă energie? Mai multă putere? Da, exact asta! Foamea energetică, la fel ca și vampirismul energetic, este o invenție a secolului XX, care era întâlnită foarte rar înainte. Așa că unde se duc forțele și de ce se reînnoiesc atât de puțin?
De unde ne vine energia? O nouă perspectivă.
Când eram un materialist fervent, eram convinsă că energia este produsă de mitocondriile din celulele umane. Așa ne învață știința medicală. Am mâncat, am hrănit celulele cu substanțe nutritive, acestea au început să funcționeze și mitocondriile au produs energia electrică care mișca mâinile/picioarele. Dar atunci apare întrebarea: de ce colega mea de birou s-a întors doar de la prânz și deja se plânge că nu are putere să lucreze?
Cunosc multe persoane care se hrănesc excelent, dar totuși le este lene să aibă grijă de ei, nu au chef să iasă din casă, nu au energie să facă curățenie în apartament, să lase praful să se adune pe colțuri: “eh, nici o problemă, ceva lenie”. Lenea este primul semn al unei baterii interne descărcate. Unei persoane energice niciodată nu îi este lene! Deci, nu suntem cu toții la fel ca pisicile/câinii? Aceștia mănâncă și fug, nu-și trag greutățile după ei. Dar acest principiu nu funcționează pentru om, deoarece omul este o ființă spirituală, nu animal. Energia care ne mișcă în primul rând are o natură mai subtilă, spirituală, deși într-un anumit moment se transformă în formă biologică.
Am petrecut 5 ani pentru a înțelege asta. Dar pentru voi este suficient să citiți articolul până la sfârșit (s-a dovedit că un like dă putere! 🙂 Și am descoperit că energia electrică, provenită de la mitocondrii, este o parte importantă a sistemului nostru energetic uman, fiind de origine animală. Am scris în detaliu despre natura bio-electrică a corpului nostru aici, citiți, pentru cei interesați să înțeleagă subiectul. Dar aceasta este doar o parte, există și o a doua componentă. Forța principală care mișcă omul sunt construcțiile mentale (gândurile), sentimentele și emoțiile. La animale, nu există nici gânduri, nici sentimente în înțelesul nostru uman, există doar emoții într-un stadiu incipient.
Care este diferența dintre energia din alimente și energia spirituală?
Gândurile, sentimentele și emoțiile furnizează omului cea mai importantă parte a energiei sale – energia spirituală. Și, spre deosebire de cea fizică (electrică), această energie este nelimitată, nu se poate epuiza niciodată. Dar de ce simțim că ne scade energia?
Cred că fiecăruia îi este familiară situația: ești în vacanță undeva în Turcia, mergi într-o excursie. Este o căldură îngrozitoare, ceva merge prost, ai făcut multe opriri plictisitoare la diverse magazine cu suveniruri la prețuri exorbitante, îți este foame și deja îți blestemi decizia de a merge la muntele promis cu o anumită atracție. Tot ce visezi acum este plaja de la hotel, nu toate acestea. Și iată că, în cele din urmă, te strecoară cu ultimele puteri pe o scară de mii de trepte, udându-te în sudoare și blestemând, până la vârful muntelui și în fața ta brusc se deschide o vedere uimitoare spre marea nesfârșită, munții verzi și cerul albastru. Îți ia respirația de la bucurie… începi să țipi de extaz, să faci fotografii pe fiecare piatră a platformei și așa mai departe. Unde este oboseala? Unde este starea ta de epuizare “o să mor acum”? De unde au apărut brusc aceste noi forțe, deși nu ai mâncat nimic și nici măcar nu ai avut timp să te odihnești/să dormi?
Totul este simplu: întâlnirea cu frumosul te-a umplut de bucurie, iar bucuria este o emoție resursă, care imediat îți furnizează organismului o încărcătură puternică de energie. Cu alte cuvinte, energia este deja în tine și a existat întotdeauna, dar poate fi eliberată doar prin conștientizare. În acest exemplu al meu, conștiința a oferit motiv pentru bucuria întâlnirii cu frumusețea naturii. Aceasta este bucuria spirituală, care nu este accesibilă animalelor, niciun animal nu își poate recupera forțele doar privind un peisaj frumos, iar omului i se oferă această capacitate. Dar în călătoria noastră ipotetică, această bucurie ne-a survenit accidental, nu am provocat-o intenționat la noi înșine.
Dacă am înțelege cum să ne conectăm la această sursă internă de energie, am putea extrage din ea energie în cantități nelimitate conștient, atunci când avem nevoie și cât de mult avem nevoie.
Aici stă chița: accesul conștient la acest rezervor infinit poate fi obținut prin gânduri, important este să știm cum să gândim corect.
Cine consumă energia noastră?
Trăim și gândim neîntrerupt, comunicăm unii cu alții, simțim, iar acest proces de gândire și simțire este domeniul conștiinței noastre. În acest timp, majoritatea oamenilor sunt obișnuiți să gândească și să simtă într-un fel prestabilit: atât despre ei înșiși, cât și despre lumea din jur. În spațiul nostru interior, acestea sunt dialoguri cu noi înșine, gândurile noastre despre noi înșine, felul în care ne raportăm la noi înșine, toate acestea purtând energie. Și aici începem să o pierdem. Energiea vieții scapă din lumea noastră interioară de fiecare dată când ne lăsăm pradă gândurilor distructive și/sau ne comportăm distructiv față de noi înșine. Exemple de astfel de atitudini distructive includ: poziția de victimă/acuzator/mândrie/agresiune/neînțelegere/vinovăție și multe alte stări psihologice pe care le cunoașteți cu toții. Orice luptă interioară ne consumă energia: când împărțim oamenii în ai noștri și străini (și începem să urâm străinii și să ne apărăm pe ai noștri), în răi și buni (și începem să condamnăm pe cei răi, demonstrându-ne că eu sunt bun, eu nu sunt ca el – rău), și așa mai departe.
În prezent, în mediul online, se scrie foarte des despre oamenii toxici și relațiile toxice. Scriu corect, pentru că nu sunt puțini, dar, într-un fel, conversația nu începe de la cea mai importantă problemă – de a nu fi propriul nostru inamic și o persoană toxică. Problema este că niciun străin, chiar și cel mai sălbatic, nu ne va face atât de mult rău precum ne facem noi înșine. Da, exact asta facem, ne autoconsumăm, privându-ne de accesul la acea sursă infinită de putere și energie, care este gata să ne umple cu fiecare moment, dar ne este frică să o primim, dintr-un motiv sau altul.
“Sora mea mi-a spus că sunt nerecunoscătoare și nu vreau să ascult sfaturile ei, pe care mi le-a dat din toată inima, dar, de fapt, sfaturile ei sunt dăunătoare și ea este doar o ființă rea, și eu doar mă apăr și nu vreau să mă bage în viața mea, pentru că ea s-a certat deja cu a doua sa soră, și acum vine și la mine cu sfaturile ei nedorite…” și un astfel de monolog interior poate continua să fie reflectat în interiorul unora săptămâni. Dar ce, spuneți că nu ați avut așa ceva? Haideți să nu credem. A se autoindulci este o distracție populară feminină. E bine dacă vine soțul și te corectează, zicând că a venit vremea să nu-ți mai irosești timpul cu gânduri absurde și mai bine ieși afară și lucrezi în grădină. Mentația minții masculine este mai puțin predispusă la „autoindulcirea” emoțiilor, poate de aceea bărbații suferă mai puțin de oboseală.
Fluxul de gânduri negative este întotdeauna mult mai rău decât motivul care l-a declanșat. Astfel de rumegare a diferitelor scenarii negative de comportament/acțiuni/gânduri, indiferent dacă sunt ale altora sau ale propriilor noastre, reprezintă o pierdere imensă de energie vitală. După o zi de rumegat a unei situații negative, te simți ca un lămâie stoarsă, chiar dacă fizic poate că nu te-ai tensionat deloc. Sună cunoscut? Știu că sună cunoscut, chiar mi-a plăcut să fac asta (în trecut, acum mă eliberez de acest obicei). Uneori te epuizezi atât de mult, încât te prăbușești fără energie, deși în realitate nu ai ținut în mâini nimic mai greu decât un pahar.
Orice iritare îndreptată împotriva cuiva, oricât de reală ar fi fapta soacrei sau vecinilor care chiar forfotesc zidurile la ora 3 dimineața, este întotdeauna o pierdere de energie. Și nu contează dacă soacra/vecinul/șeful/fiul/guvernul/viciile de serviciu vă fură somnul, liniștea, forțele, nervii, sănătatea (trebuie subliniat), ci REACȚIA voastră la acțiunile lor. Situațiile negative au existat, există și vor exista, cheia este să învățăm să nu reacționăm emoțional la ele.
Este foarte ușor să obții energie!
Situația inversă funcționează cu adevărat în proporție de 100%. Gândiți-vă la starea de îndrăgostire. Plutiți deasupra pământului! Și nu contează că la serviciu e haos, acasă sunt reparații și rudele din Saratov tocmai au sosit – nu contează! Te chinui la epuizare, dar doar gândul la persoana iubită, ca o injecție direct în sânge a unei bănci de Red Bull, și forțele tale se triplează. În sport, orice antrenor știe cât de importantă este atitudinea psihologică pozitivă a sportivului, cât de mult îi crește performanța.
O relație bună, aș spune chiar iubitoare, față de sine însuși este echivalentă cu a fi într-o stare de putere constantă, într-o așa-numită „stare de resursă”, când ai suficientă energie pentru tot. Dar cum să intrăm în această stare?
Nu am descoperit America aici, cărțile despre pozitivism sunt tonelate în literatura psihologică, dar de ce vampirii și toxicii din jurul nostru nu dispar? Știu cât de greu este să începi să lucrezi la tine însuți când NU mai ai nicio putere. Nu îți ajung pentru acea gândire pozitivă, cu ajutorul căreia ni se sugerează să obținem o sursă de energie. Când apatia și indiferența te cuprind și îți lasă mâinile în jos, se dezvoltă neîncrederea în propriile forțe. Se formează un cerc vicios… așa că, situație fără ieșire?
Nu! Am trecut prin disperarea unei victime împinsă într-un colț și știu cum să mă scot din cercul vicios. În următorul articol voi povesti de unde să începi, cum să obții o încărcătură inițială de energie, să îți redobândești forțele instantaneu și imediat, astfel încât să ai deja ceva cu care să îți cureți mintea de gândurile negative și să dezvolți obiceiul (da, este un obicei) de a gândi pozitiv și de a te accepta pe tine și pe ceilalți.
