Un grup internațional de oameni de știință condus de oameni de știință planetar de la Universitatea din Chicago a publicat rezultatele modelării climatice în Journal of Geophysical Research: Atmospheres, ceea ce le-a permis să estimeze momentul dispariției vieții plantelor de pe Pământ. Motivul principal va fi o creștere treptată a luminozității Soarelui – după aproximativ 2 miliarde de ani, steaua va emite cu 20% mai multă energie, ceea ce va duce la încălzirea critică a suprafeței planetei.

Cercetătorii au analizat două scenarii posibile. Prima se datorează reducerii naturale a dioxidului de carbon din atmosferă din cauza intemperiilor silicate. Acest proces produce săruri de calciu și bicarbonat, pe care râurile le transportă în ocean, unde se depun sub formă de calcar. O scădere treptată a dioxidului de carbon va face imposibilă fotosinteza plantelor, iar acestea vor dispărea în aproximativ 1,84 miliarde de ani.

Al doilea scenariu presupune că nivelurile de dioxid de carbon vor rămâne stabile, dar temperatura medie a planetei va continua să crească. Când vor ajunge la aproximativ 65 de grade Celsius, plantele terestre vor începe să moară în masă. Dispariția completă a lumii plantelor, conform calculelor, va avea loc în 1,87 miliarde de ani. După aceasta, bacteriile vor prelua din nou un rol dominant pe Pământ, așa cum a fost cazul în primele etape ale existenței planetei.

Autorii subliniază că munca lor este importantă pentru înțelegerea evoluției pe termen lung a climei și a locuinței planetare. Deși moartea ipotetică a plantelor este distanță de miliarde de ani, studiul este o reamintire a modului în care procesele fundamentale – activitatea solară și ciclurile geochimice – determină soarta biosferei. Întrebarea cum poate omenirea să ia în considerare astfel de perspective rămâne deschisă generațiilor viitoare. Cu toate acestea, nu mai pare pur teoretic. Faptul că oamenii de știință pot calcula momentul morții vegetației cu o asemenea acuratețe sugerează că toate procesele de pe Pământ – de la geochimic la astrofizic – sunt strâns legate într-un singur sistem. Și dacă știm cum și când viața de pe planetă va începe să moară, atunci poate că putem încerca măcar să schimbăm acest scenariu. Civilizațiile viitoare vor decide dacă sunt dispuse să accepte inevitabilul sau să găsească o modalitate de a înșela timpul.