MAI clarifică: SCOMAR, sistem de supraveghere maritimă, nu anti-dronă, după explozia de la Constanța
Ministerul Afacerilor Interne (MAI) clarifică rolul sistemului SCOMAR în contextul incidentului cu drona explodată la Constanța, subliniind că acesta este un instrument de supraveghere maritimă, și nu un sistem militar anti-dronă.
Declarația MAI vine ca răspuns la speculațiile și întrebările apărute în spațiul public după incidentul în care o dronă a explodat în zona Capului Midia, lângă Constanța. Ministerul subliniază că sistemul SCOMAR (Sistemul de Observare, Cunoaștere, Monitorizare și Acțiune Rapidă) a fost conceput și dezvoltat exclusiv pentru nevoile de supraveghere maritimă ale Gărzii de Coastă. Această precizare este esențială pentru a demonta percepția greșită conform căreia SCOMAR ar fi un radar singular cu capacități militare avansate sau un sistem dedicat contracarării amenințărilor aeriene de tip dronă.
SCOMAR: Un instrument complex pentru siguranța maritimă
SCOMAR este, în realitate, o rețea integrată de senzori și echipamente, nu doar un simplu radar. El cuprinde radare de coastă, camere de termoviziune și camere optice de înaltă rezoluție, toate interconectate și gestionate de un centru de comandă și control. Scopul său principal este monitorizarea traficului naval, detectarea activităților ilegale pe mare – cum ar fi migrația ilegală, contrabanda sau pescuitul ilicit – și asigurarea unei reacții rapide în caz de incidente sau urgențe maritime. Capacitatea sa de a detecta ținte pe suprafața apei sau la altitudini joase deasupra apei este optimizată pentru mediul maritim, nu pentru spațiul aerian la înălțimi semnificative sau pentru identificarea și neutralizarea dronelor militare.
Contextul regional și amenințările la adresa securității
Incidentul cu drona de la Constanța, chiar dacă nu a provocat victime sau pagube materiale semnificative, a generat o stare de îngrijorare firească, mai ales în contextul războiului din Ucraina și a proximității geografice a României față de zona de conflict. Atacurile repetate ale Rusiei asupra porturilor ucrainene de la Dunăre, situate la doar câțiva kilometri de teritoriul românesc, au amplificat sensibilitatea publicului față de orice eveniment care implică obiecte zburătoare neidentificate sau explozii.
Este important de reținut că apărarea aeriană a României, inclusiv detectarea și intercepția dronelor sau a altor amenințări aeriene, intră în responsabilitatea Ministerului Apărării Naționale (MApN) și a structurilor militare specializate, nu a MAI. Sistemele de apărare aeriană ale MApN, care includ radare militare, sisteme de rachete sol-aer și aviație de vânătoare, sunt concepute și calibrate pentru a face față unui spectru larg de amenințări aeriene, inclusiv drone de diverse dimensiuni și capabilități.
Diferența dintre supravegherea maritimă și apărarea aeriană
Clarificarea MAI subliniază o distincție fundamentală între supravegherea maritimă, care se concentrează pe activitățile de la suprafața apei și în imediata apropiere a coastei, și apărarea aeriană, care vizează protejarea spațiului aerian național împotriva oricăror intruziuni sau amenințări. Deși ambele contribuie la securitatea națională, ele operează cu tehnologii, protocoale și responsabilități instituționale distincte.
Prin urmare, chiar dacă SCOMAR poate detecta un obiect zburător la altitudine joasă deasupra mării, capacitățile sale nu se extind la identificarea precisă a naturii amenințării aeriene (dronă militară, civilă, etc.) sau la angajarea acesteia. Aceste acțiuni necesită sisteme militare dedicate, capabile să clasifice țintele, să le urmărească cu precizie și, dacă este necesar, să le neutralizeze.
În concluzie, declarația MAI servește la corectarea unei percepții publice eronate și la reconfirmarea faptului că fiecare instituție are roluri și instrumente specifice în arhitectura complexă a securității naționale. Incidentul cu drona de la Constanța rămâne în atenția autorităților militare, care continuă investigațiile pentru a stabili originea și natura exactă a obiectului.
