
Mii de albanezi au ieșit în stradă, scandând „Vrem o nouă Albanie”, pentru a-și exprima indignarea față de un proiect imobiliar de anvergură, controversat, ce vizează transformarea Insulei Sazan într-un resort de lux. Protestul, care a adunat mii de oameni în capitala Tirana, nu este doar o manifestare împotriva unei inițiative de dezvoltare urbanistică, ci și un strigăt de revoltă împotriva corupției percepute și a lipsei de transparență în guvernarea prim-ministrului Edi Rama.
La baza acestei ample mișcări de protest se află planurile pentru construirea unui complex turistic de lux pe Insula Sazan, o zonă cu o importanță ecologică și istorică deosebită, situată în largul coastei albaneze. Ceea ce amplifică tensiunile este implicarea directă a lui Jared Kushner, ginerele fostului președinte american Donald Trump, prin intermediul companiei sale de investiții Affinity Partners. Proiectul, estimat la o valoare de miliarde de dolari, ar presupune transformarea unei foste baze militare, cu o biodiversitate unică și vestigii istorice, într-o destinație exclusivistă. Această perspectivă a stârnit îngrijorări majore printre activiștii de mediu, istorici și o mare parte a populației, care consideră că patrimoniul natural și cultural al Albaniei este sacrificat în numele profitului.
Demonstranții, mobilizați de partidele de opoziție și organizațiile civice, au mărșăluit prin centrul Tiranei, purtând pancarte și scandând lozinci împotriva guvernului. Ei acuză administrația lui Edi Rama de o lipsă flagrantă de transparență în procesul de atribuire a terenurilor publice și de favorizarea unor interese private, adesea străine, în detrimentul bunăstării naționale. Insula Sazan, care a servit drept zonă militară strategică în timpul Războiului Rece, este acum un parc național marin și o arie protejată, statut care, în opinia protestatarilor, ar trebui să o ferească de orice dezvoltare imobiliară masivă. Criticii subliniază că astfel de proiecte, adesea prezentate ca investiții strategice, nu aduc beneficii reale comunităților locale, ci mai degrabă contribuie la eroziunea patrimoniului natural și la consolidarea unor rețele clientelare.
Contextul politic din Albania este unul tensionat. Guvernul socialist al lui Edi Rama, aflat la putere de peste un deceniu, a fost frecvent acuzat de corupție, clientelism și de o gestionare defectuoasă a resurselor statului. Lipsa de consultare publică în decizii majore, cum ar fi cea privind Insula Sazan, alimentează sentimentul de neîncredere al cetățenilor. Opoziția, condusă de Partidul Democrat, a folosit acest proiect ca un catalizator pentru a-și reînnoi apelurile la demisia guvernului și la organizarea de alegeri anticipate. Ei argumentează că Albania are nevoie de o schimbare fundamentală, de o administrație care să pună interesele cetățenilor și ale mediului înaintea celor ale investitorilor cu conexiuni politice.
Pe lângă preocupările legate de mediu și patrimoniu, protestatarii au evidențiat și aspecte legate de suveranitatea națională și de modul în care resursele țării sunt gestionate. Ei se tem că astfel de proiecte transformă Albania într-o destinație pentru turismul de masă de lux, inaccesibilă majorității albanezilor, și că beneficiile economice promise sunt adesea exagerate sau nu se materializează la nivel local. Manifestațiile din Tirana reflectă o frustrare mai largă față de direcția în care se îndreaptă țara, o dorință de a vedea o Albanie mai justă, mai transparentă și mai responsabilă față de propriii cetățeni și de mediul său. Rămâne de văzut dacă aceste proteste vor reuși să schimbe cursul proiectului de pe Insula Sazan și să determine o reevaluare a politicilor guvernamentale privind investițiile și dezvoltarea.