Sindicatul Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului (SAALG) a lansat o interpelare publică fermă către premierul interimar Ilie Bolojan și secretarul general al Guvernului, Dan Reșitnec, solicitând clarificări urgente privind informațiile apărute în spațiul public referitoare la posibila numire a Sorinei Oancea într-o funcție de conducere la Secretariatul General al Guvernului (SGG). Această cerere vine pe fondul unei reforme administrative anunțate cu surle și trâmbițe, care promitea o eficientizare a aparatului de stat și eliminarea sinecurilor, iar sindicatul acuză acum un potențial dublu standard.
Într-un comunicat oficial, SAALG subliniază că, în contextul discuțiilor intense privind reforma administrativă și reducerea cheltuielilor bugetare, orice excepție de la regulile impuse creează suspiciuni legitime. „Este absolut necesar ca domnul premier interimar și domnul secretar general al Guvernului să aducă lămuriri complete și transparente în legătură cu aceste zvonuri. Ne întrebăm, retoric, dacă pentru anumiți membri de partid sau persoane cu conexiuni politice există excepții de la rigorile reformei promovate de domnul Bolojan?”, se arată în declarația sindicatului.
Contextul acestei solicitări este unul delicat. Ilie Bolojan, cunoscut pentru rigoarea administrativă demonstrată în mandatele sale de primar la Oradea și de președinte al Consiliului Județean Bihor, a fost adus la Guvern cu misiunea declarată de a eficientiza și reforma aparatul central. Măsurile sale, care includ evaluări riguroase, restructurări și, implicit, disponibilizări sau relocări de personal, au generat deja tensiuni și incertitudine în rândul funcționarilor publici. Promisiunea unei administrații meritocratice, bazate pe competență și nu pe afiliere politică, este în centrul discursului său.
În acest peisaj, apariția unor informații despre o posibilă numire a Sorinei Oancea, o figură cu un trecut politic și administrativ marcat de controverse și schimbări frecvente de funcții, ridică semne de întrebare serioase. Fără a se aduce acuzații directe privind competența doamnei Oancea, sindicatul pune sub lupă coerența mesajului guvernamental. Dacă, pe de o parte, se cere sacrificiu și adaptare din partea angajaților vechi, pe de altă parte, aducerea unor noi cadre, mai ales în funcții de conducere și fără un concurs transparent, poate fi percepută ca o formă de „uși rotative” sau de perpetuare a clientelismului politic.
SAALG atrage atenția că o astfel de situație ar putea submina grav credibilitatea procesului de reformă. „Transparența și respectarea principiilor meritocrației sunt fundamentale pentru succesul oricărei reforme administrative. Orice abatere de la aceste principii, mai ales în cazul numirilor în funcții cheie, generează frustrare și demotivează personalul existent, care se simte nedreptățit și ignorat”, subliniază reprezentanții sindicatului. Ei cer, de asemenea, ca orice decizie de numire să fie precedată de un proces de selecție clar, transparent și bazat pe criterii obiective de performanță și experiență, și nu pe considerente politice.
Această solicitare a SAALG nu este doar o simplă interpelare, ci o oglindă a tensiunilor și așteptărilor din interiorul aparatului de stat. Funcționarii publici, adesea ținta criticilor legate de ineficiență, sunt acum puși în fața unei restructurări masive. Ei cer, în schimb, un tratament echitabil și respectarea principiilor pe care se bazează o administrație modernă și performantă. Răspunsul lui Ilie Bolojan și al lui Dan Reșitnec la această interpelare va fi un test important pentru angajamentul lor față de transparență și pentru seriozitatea reformei pe care o propun. O lipsă de claritate sau o justificare insuficientă ar putea alimenta percepția că, în ciuda discursului public, vechile practici politice persistă, subminând încrederea în capacitatea Guvernului de a construi o administrație cu adevărat meritocratică.
