Viceprim-ministrul Oana Gheorghiu a anunțat joi demararea unor verificări ample, efectuate de Corpul de Control al prim-ministrului, asupra activității Autorității pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS). Decizia subliniază o preocupare crescândă la nivel guvernamental privind eficiența și transparența modului în care statul român își gestionează proprietățile și creanțele, în special cele rezultate din procesele de privatizare și faliment.
Afirmația viceprim-ministrului, conform căreia „Statul nu știe ce administrează și ce are de recuperat”, este una extrem de gravă și sugerează deficiențe sistemice majore. Această declarație pune sub semnul întrebării nu doar capacitatea AAAS de a-și îndeplini mandatul, ci și întreaga strategie de administrare a patrimoniului public. Oana Gheorghiu a subliniat că este esențial să se facă lumină în privința activelor deținute de stat, a datoriilor acumulate și a potențialului de recuperare a acestora, având în vedere impactul direct asupra bugetului public.
AAAS, fosta Autoritate pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), a fost înființată cu scopul principal de a gestiona procesul de privatizare și de a recupera creanțele statului rezultate din falimente și restructurări. De-a lungul anilor, instituția a fost adesea ținta criticilor legate de lipsa de transparență, ineficiența în recuperarea datoriilor și modul în care au fost gestionate activele. Numeroase rapoarte ale Curții de Conturi și investigații jurnalistice au semnalat nereguli, de la vânzări subevaluate de active până la tergiversări nejustificate în procesele de recuperare.
Verificările solicitate de viceprim-ministru ar putea viza mai multe aspecte cheie:
1. **Inventarierea și evaluarea activelor:** Este crucial să se stabilească cu exactitate ce active se află în administrarea AAAS, valoarea reală a acestora și stadiul juridic. Multe dintre aceste active sunt terenuri, clădiri sau pachete de acțiuni la companii, a căror valoare de piață poate fi semnificativă.
2. **Situația creanțelor:** O analiză detaliată a portofoliului de creanțe al AAAS, inclusiv a celor rezultate din privatizări eșuate sau din falimente, este imperativă. Se va urmări identificarea sumelor neregăsite, a motivelor pentru care nu au fost recuperate și a potențialului de recuperare viitoare.
3. **Eficiența proceselor interne:** Corpul de Control va examina procedurile interne ale AAAS, de la modul de luare a deciziilor până la implementarea strategiilor de valorificare sau recuperare. Se va evalua dacă resursele umane și financiare ale instituției sunt utilizate eficient și dacă există blocaje birocratice sau disfuncționalități.
4. **Transparența și responsabilitatea:** Un alt aspect important va fi gradul de transparență al activității AAAS și modul în care instituția își asumă responsabilitatea pentru deciziile luate. Publicul și mediul de afaceri au nevoie de claritate în privința activelor statului și a modului în care acestea sunt gestionate.
Această inițiativă a Oanei Gheorghiu vine într-un context în care guvernele succesive au promis reforme structurale și o mai bună gestionare a banului public. O auditare riguroasă a AAAS ar putea reprezenta un pas important în direcția responsabilizării instituțiilor statului și a optimizării resurselor publice. Rezultatele acestor verificări ar putea duce la măsuri corective, inclusiv modificări legislative, restructurări instituționale sau chiar sesizarea organelor de cercetare penală, în cazul descoperirii unor fapte de corupție sau neglijență în serviciu.
Pe termen lung, o clarificare a situației AAAS ar putea contribui la creșterea încrederii investitorilor și la o mai bună valorificare a patrimoniului statului, transformând activele „uitate” sau prost gestionate în surse de venit pentru bugetul național. Este o provocare majoră, dar și o oportunitate de a demonstra că statul român poate deveni un administrator eficient și transparent al propriilor sale resurse.
