De ce aleg japonezii să trăiască singuri și retras?

Recent, Japonia a înregistrat o creștere vizibilă a numărului de oameni care aleg să trăiască singuri. Cunoscut în Japonia ca hikikomori sau hikki, acest fenomen implică retragerea persoanelor din interacțiunile sociale timp de șase luni sau mai mult. Potrivit statisticilor, numărul hikikomori din Japonia a ajuns la aproximativ două milioane, în timp ce 10% din populația orașelor mari trăiește ca pustnici.

Istoria dezvoltării hikikomori și motivele popularității sale în Japonia

Fenomenul hikikomori a atras mai întâi o atenție semnificativă în urma cazului unui băiat de 14 ani care, după ce s-a întors de la școală, s-a închis în bucătărie și a refuzat să iasă sau să vorbească cu cineva. A rămas în izolare voluntară timp de trei ani înainte ca povestea sa să ajungă în presă. Părinții săi au raportat că el a părăsit casa doar o dată la șase luni pentru a face baie, iar rezultatul final al poveștii sale rămâne necunoscut.

Psihiatrul japonez Tamaki Saito a început să studieze hikikomori la începutul anilor 1990, după ce a întâlnit numeroase cazuri în rândul adolescenților. El a observat că fenomenul a început probabil în anii 1970, cu mult înainte de utilizarea pe scară largă a Internetului. Cu toate acestea, în secolul 21 a devenit mult mai comună.

Motive pentru a intra în izolare

Oamenii de știință japonezi explică apariția hikikomori prin mai mulți factori.

Așteptări mari ale societății

Mediul educațional și corporativ solicitant din Japonia pune o presiune enormă asupra oamenilor. Societatea se așteaptă ca aceștia să exceleze din punct de vedere academic, să intre în universități prestigioase și să obțină locuri de muncă cu o bună reputație. Cultura corporativă exacerbează această presiune cu ore lungi de lucru, interdicția de a părăsi locul de muncă înaintea șefului și socializarea obligatorie după muncă. Mulți oameni, incapabili să facă față acestor cerințe dure, decid să devină hikikomori.

Psihologii notează că adolescenții se retrag adesea în ei înșiși din cauza presiunii părinților, în timp ce bărbații peste 40 de ani pot face acest lucru în timpul crizelor de mijloc.

Viața online

Rețelele sociale, jocurile online și realitatea virtuală oferă oportunități alternative de comunicare, deși adesea în detrimentul relațiilor personale. Această imersiune digitală poate promova sentimentele de pseudo-conexiune, sporind în același timp sentimentele de singurătate.

În Japonia nu se obișnuiește să mergi la psihologi

În Japonia, căutarea ajutorului psihologic este adesea considerată rușinoasă. În consecință, există doar trei psihologi la 100.000 de oameni. Această situație și lipsa sprijinului disponibil determină mulți oameni să aleagă singurătatea ca mecanism de adaptare.

După cum spunea JK Rowling, „Singuratatea este cea mai mare sărăcie”.
Acest lucru este valabil mai ales într-o societate în care problemele de sănătate mintală nu sunt recunoscute.

Nemulțumirea față de viața de familie

Un sondaj realizat de Asociația de Planificare Familială din Japonia a constatat că aproximativ 50% dintre cuplurile căsătorite nu fac sex timp de o lună sau mai mult. Lipsa de intimitate într-o căsătorie poate duce, de asemenea, la izolare pentru indivizi.

Odată cu îmbătrânirea rapidă a populației și scăderea ratei natalității, structura tradițională a familiei este distrusă. Din ce în ce mai multe persoane în vârstă trăiesc singure, fie prin alegere, fie din anumite circumstanțe.

„Problema 80/50” evidențiază povara impusă părinților mai în vârstă, adesea în vârstă de 80 de ani, care își îngrijesc copiii izolati de 50 de ani. Responsabilitatea de a oferi sprijin financiar acestor hikikomori revine în mare măsură părinților sau rudelor lor în vârstă.

Rezolvarea problemei singurătății

Problema izolării în Japonia a atins proporții semnificative, necesitând intervenția guvernului. Au fost lansate inițiative precum liniile telefonice de 24 de ore pe zi și proiectul de informare „Nu ești singur”, care oferă servicii speciale pentru minori. În plus, Legea de promovare a politicilor de singurătate și izolare a fost adoptată pentru a aborda această problemă în creștere.

În Japonia, au fost create societăți „pustâni anonimi” unde hikikomori se pot aduna și împărtăși experiențele lor. Consilierii din aceste societăți oferă sprijin, ajutându-i pe oameni să revină la viața normală și facilitând legătura cu ceilalți.

În ciuda acestor eforturi, problemele rămân.

Ce părere ai despre această? Distribuie in comentarii.