La finalul Summitului B9 de la București, președintele României, Nicușor Dan, a subliniat, miercuri, o realitate geopolitică incontestabilă: statele de pe Flancul Estic al NATO și cele din zona nordică a Europei se confruntă cu o amenințare comună și explicită – Federația Rusă. Această constatare fundamentală a fost nu doar discutată, ci și consemnată oficial în declarația comună adoptată de liderii Formatului București 9, marcând o convergență strategică esențială în fața provocărilor actuale.
Declarația președintelui Dan, alături de intervențiile altor lideri prezenți, inclusiv cele ale premierului olandez Mark Rutte, a conturat o viziune asupra a ceea ce ar putea fi denumit „NATO 3.0”. Această sintagmă, deși nu este una oficială a Alianței, reflectă o percepție tot mai răspândită privind necesitatea unei noi etape în evoluția NATO, adaptată la contextul de securitate post-2022. Dacă „NATO 1.0” a reprezentat consolidarea blocului occidental în Războiul Rece, iar „NATO 2.0” a marcat extinderea post-Război Rece și adaptarea la misiuni de gestionare a crizelor, „NATO 3.0” pare să se definească prin revenirea la misiunea fundamentală de apărare colectivă în fața unei amenințări statale directe, consolidarea Flancului Estic și integrarea noilor membri nordici, Finlanda și Suedia, într-o arhitectură de securitate regională coerentă.
Summitul B9, un format regional inițiat de România și Polonia în 2015, s-a dovedit a fi un mecanism vital pentru coordonarea pozițiilor statelor aliate din estul Europei. Aceste națiuni, având o experiență istorică și o proximitate geografică cu Rusia, au fost adesea primele care au semnalat pericolele reprezentate de politica externă agresivă a Moscovei. Invazia pe scară largă a Ucrainei din februarie 2022 a confirmat, din păcate, aceste avertismente, transformând Flancul Estic într-o zonă de maximă prioritate strategică pentru întreaga Alianță.
Discuțiile de la București au mers dincolo de simpla identificare a amenințării. Liderii au abordat și modalitățile concrete prin care NATO își poate consolida postura de descurajare și apărare. Aceasta include creșterea cheltuielilor pentru apărare, modernizarea forțelor armate, intensificarea exercițiilor militare și consolidarea prezenței aliate pe Flancul Estic, inclusiv prin grupurile de luptă multinaționale. Integrarea Finlandei și Suediei în NATO, o altă reușită majoră menționată implicit de președintele Dan, a adus o nouă dimensiune strategică, transformând Marea Baltică într-un „lac NATO” și consolidând capacitatea de apărare a regiunii nordice, cu implicații directe pentru securitatea întregului continent.
Rolul României în acest context este unul central. Prin găzduirea Summitului B9 și prin poziția sa geografică strategică, țara noastră a devenit un pilon esențial al apărării colective, contribuind activ la definirea și implementarea noii strategii a NATO. Angajamentul ferm al Bucureștiului față de Alianță, inclusiv prin alocarea a peste 2% din PIB pentru apărare, subliniază seriozitatea cu care România abordează provocările de securitate.
În concluzie, declarațiile de la Summitul B9 de la București nu sunt doar o reiterare a unor principii, ci o confirmare a unei schimbări paradigmatice în cadrul NATO. Conceptul de „NATO 3.0” reflectă o Alianță mai unită, mai agilă și mai hotărâtă să își apere teritoriul și valorile democratice, conștientă de natura amenințărilor și pregătită să răspundă eficient. Această nouă etapă este, fără îndoială, una dintre cele mai mari reușite ale Alianței Nord-Atlantice în fața unui peisaj geopolitic în continuă evoluție.
