**Nicușor Dan contestă la CCR legea privind cotele de intervenție la ursul brun: O decizie cu implicații Constituționale și Europene**
Președintele Nicușor Dan a depus joi la Curtea Constituțională a României (CCR) o sesizare prin care contestă legea ce stabilește noile cote de intervenție și prevenție pentru ursul brun pentru anul 2026. Demersul său subliniază preocupări serioase legate de posibila încălcare a Constituției României și a normelor europene privind protecția speciilor sălbatice, aducând în prim plan o dezbatere complexă și adesea polarizată.
**Contextul Legii și Motivația Contestației**
Legea în discuție, adoptată recent de Parlament, propune majorarea cotelor de intervenție – adică numărul de urși bruni care pot fi relocați, extrași din mediul natural sau chiar împușcați – pentru a gestiona conflictele tot mai frecvente dintre oameni și animale sălbatice. Această măsură vine ca răspuns la presiunile din partea comunităților locale, în special din zonele rurale montane, unde incidentele cu urși, care includ atacuri asupra oamenilor, distrugerea culturilor agricole și a animalelor domestice, au crescut alarmant în ultimii ani. Susținătorii legii argumentează că o intervenție mai fermă este esențială pentru siguranța publică și pentru a reduce pagubele economice.
Pe de altă parte, Nicușor Dan, cunoscut pentru pozițiile sale în favoarea protecției mediului, argumentează că legea ar putea fi neconstituțională. Unul dintre principalele puncte de dispută vizează articolul 35 din Constituție, care garantează dreptul la un mediu sănătos și echilibrat. O majorare a cotelor de intervenție, fără o fundamentare științifică solidă și fără a epuiza alte metode de prevenție, ar putea fi interpretată ca o acțiune disproporționată care amenință echilibrul ecologic.
**Implicații Europene și Convenția de la Berna**
Mai mult, sesizarea la CCR face referire și la normele europene de protecție a speciilor sălbatice. Ursul brun (Ursus arctos) este o specie protejată la nivel european, inclusă în Anexele II și IV ale Directivei Habitate (Directiva 92/43/CEE). Aceasta impune statelor membre obligația de a lua măsuri stricte pentru conservarea speciei și a habitatelor sale naturale. Orice derogare de la acest regim de protecție, cum ar fi intervenția letală, trebuie să fie justificată prin motive imperative de interes public major, inclusiv siguranța publică, și trebuie să demonstreze că nu există alternative satisfăcătoare și că măsura nu va prejudicia menținerea populației de urși la un statut de conservare favorabil.
România este, de asemenea, semnatară a Convenției de la Berna privind conservarea vieții sălbatice și a habitatelor naturale din Europa, care clasifică ursul brun drept specie strict protejată. Orice acțiune care contravine spiritului sau literei acestor acorduri internaționale ar putea atrage sancțiuni sau proceduri de infringement din partea Comisiei Europene.
**Dezbaterea Publică și Soluții Alternative**
Problema managementului populației de urși a generat o dezbatere aprinsă în societatea românească, cu argumente puternice de ambele părți. Organizațiile de mediu și o parte a publicului susțin că soluția nu constă în uciderea animalelor, ci în implementarea unor măsuri preventive eficiente, cum ar fi:
* **Gestionarea deșeurilor:** Urșii sunt atrași de sursele de hrană ușor accesibile, inclusiv gunoiul menajer. O gestionare mai bună a deșeurilor în localitățile montane ar reduce semnificativ interacțiunile.
* **Garduri electrice și sisteme de avertizare:** Protejarea gospodăriilor, a stupinelor și a culturilor agricole cu garduri electrice sau alte sisteme de descurajare non-letale.
* **Echipe de intervenție rapidă:** Dezvoltarea unor echipe specializate, bine echipate și instruite, care să poată interveni prompt pentru a reloca urșii problematici sau a-i descuraja să se apropie de așezările umane.
* **Educație și conștientizare:** Informarea populației locale și a turiștilor despre comportamentul adecvat în zonele cu urși.
* **Restaurarea habitatelor:** Asigurarea unor habitate forestiere sănătoase și a surselor naturale de hrană pentru a reduce nevoia urșilor de a căuta hrană în apropierea așezărilor umane.
Criticii legii susțin că o majorare a cotelor de intervenție este o soluție pe termen scurt, care nu abordează cauzele profunde ale problemei și care ar putea avea consecințe negative ireversibile asupra populației de urși bruni din România, considerată una dintre cele mai mari și mai importante din Europa.
**Rolul CCR în acest context**
Decizia Curții Constituționale va fi crucială. CCR va trebui să analizeze dacă legea respectă principiile constituționale, în special cele legate de dreptul la un mediu sănătos, și dacă este în concordanță cu obligațiile internaționale și europene asumate de România. O eventuală declarare a neconstituționalității ar forța Parlamentul să reevalueze și să modifice actul normativ, căutând soluții care să echilibreze mai bine siguranța cetățenilor cu protecția biodiversității. Indiferent de verdict, acest demers al lui Nicușor Dan subliniază importanța unei abordări echilibrate și fundamentate științific în gestionarea faunei sălbatice, un subiect de interes major pentru viitorul ecologic al României.
