Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a restabilit recent cetățenia moldovenească a fostului președinte al României, Traian Băsescu, o decizie care a generat discuții și a adus în prim-plan relațiile complexe dintre cele două state. Această cetățenie îi fusese retrasă lui Băsescu în 2017, printr-un decret semnat de predecesorul Maiei Sandu, Igor Dodon.
Într-o intervenție publică, în cadrul ediției din 30 mai a emisiunii sale online „Jurnal politic”, lidera de la Chișinău a clarificat motivele din spatele acestei decizii. Potrivit Maiei Sandu, restabilirea cetățeniei a avut loc în urma unei cereri recente depuse de Traian Băsescu. „Am primit o cerere din partea domnului Traian Băsescu recent și am examinat această cerere. Am restabilit cetățenia”, a declarat președinta Sandu, subliniind că procedura a urmat cursul legal obișnuit, fără a implica alte considerente politice sau diplomatice imediate.
Contextul în care a fost retrasă inițial cetățenia lui Traian Băsescu este esențial pentru înțelegerea actualei decizii. În 2016, președintele de atunci al Republicii Moldova, Nicolae Timofti, îi acordase cetățenia moldovenească lui Traian Băsescu și soției sale, Maria Băsescu. Această decizie a fost percepută la momentul respectiv ca un gest simbolic de apropiere și recunoaștere a eforturilor fostului președinte român de a susține parcursul european al Republicii Moldova și de a promova unirea celor două state. Ulterior, în ianuarie 2017, la scurt timp după învestirea sa, președintele Igor Dodon a anulat decretul, argumentând că Băsescu ar fi „încălcat Constituția și ar fi făcut apeluri la lichidarea statalității moldovenești”, prin declarațiile sale pro-unioniste. Decizia lui Dodon a fost considerată de mulți observatori drept o mișcare politică menită să consolideze poziția sa pro-rusă și anti-unionistă, marcând o perioadă de tensiuni în relațiile bilaterale.
Restabilirea cetățeniei de către Maia Sandu poate fi interpretată ca o corecție a unei decizii anterioare, percepute ca fiind motivată politic, și ca un semnal al unei noi ere în relațiile moldo-române. Sub conducerea Maiei Sandu, Republica Moldova a adoptat o orientare fermă pro-europeană, iar România a devenit un partener strategic cheie în acest demers. Gestul de a-i reda cetățenia lui Băsescu poate fi văzut și ca o recunoaștere a contribuției sale la consolidarea relațiilor dintre cele două țări și la susținerea aspirațiilor europene ale Chișinăului, aspecte pe care președinta Sandu le-a promovat constant.
Deși Maia Sandu a insistat pe caracterul procedural al deciziei, impactul politic și simbolic este incontestabil. Traian Băsescu a fost un susținător vocal al Republicii Moldova și al integrării sale europene, iar declarațiile sale privind unirea cu România au stârnit adesea controverse, dar au și mobilizat o parte a electoratului. Restabilirea cetățeniei ar putea consolida imaginea Maiei Sandu ca un lider care promovează valori democratice și respectă drepturile individuale, inclusiv în contextul unor decizii politice anterioare. De asemenea, gestul subliniază angajamentul Chișinăului față de o relație strânsă cu Bucureștiul, în contextul eforturilor Republicii Moldova de a avansa pe calea integrării europene, mai ales după obținerea statutului de țară candidată la UE.
În concluzie, decizia Maiei Sandu, deși prezentată ca o simplă formalitate administrativă, are o greutate simbolică și politică semnificativă. Ea marchează nu doar o reparație a unei decizii controversate din trecut, ci și o reafirmare a direcției pro-europene și pro-românești a Republicii Moldova, sub leadershipul actual.
