Există o zonă a corpului uman de care majoritatea oamenilor nu au auzit niciodată. Zona parafacială laterală este o zonă mică adâncă a creierului care este responsabilă pentru expirarea forțată. El este cel care face o persoană să tușească, să râdă și să respire greu în timpul alergării. Un nou studiu realizat de oameni de știință brazilieni și neozeelandezi arată că același centru este capabil să crească în liniște tensiunea arterială și să blocheze efectul medicamentelor.

Regiunea parafacială laterală nu este implicată în respirația normală liniștită. Se pornește numai atunci când corpul trebuie să expire brusc – când tuși, râzi sau efort fizic. Dar experimentele pe șobolani au arătat că acest centru funcționează diferit la pacienții hipertensivi. Neuronii săi nu controlează doar respirația, ci și trimit semnale care îngustează vasele de sânge.

Cercetătorii de la Universitatea din Sao Paulo și de la Universitatea din Auckland au folosit inginerie genetică pentru a activa și dezactiva acești neuroni. Când activitatea în regiunea parafacială laterală a fost blocată, tensiunea arterială la șobolanii hipertensivi a scăzut la niveluri normale.

Se estimează că aproximativ 40% dintre persoanele cu hipertensiune arterială continuă să sufere de hipertensiune arterială chiar și în timp ce iau medicamentele prescrise. Motivul poate sta tocmai în acest think tank. Medicamentele tradiționale afectează inima, vasele de sânge sau rinichii, dar nu afectează circuitele neuronale care leagă respirația și circulația sângelui.

Mecanismul arată astfel: neuronii din regiunea parafacială laterală sunt activați și declanșează sistemul nervos simpatic – același mod de „luptă sau fugă” care face ca inima să bată mai repede și vasele de sânge să se contracte. Este posibil ca o persoană să nu observe modificări ale respirației, dar presiunea este deja în creștere.

Descoperirea explică un mister de lungă durată: de ce persoanele cu apnee în somn – care nu mai respire în timp ce dorm – au mai multe șanse de a suferi de hipertensiune arterială. În timpul apneei, nivelul de oxigen scade și nivelul de dioxid de carbon crește. Zona parafaciala laterala, sensibila la aceste modificari, se aprinde si incepe sa lucreze in regim de urgenta, crescand simultan presiunea. Ceea ce trebuia să fie un mecanism de apărare devine o problemă cronică.

Cercetătorii au găsit o modalitate de a influența acest centru din exterior. Corpusculii glomerulari, grupuri minuscule de celule de pe arterele carotide care sunt sensibile la compoziția sângelui, sunt asociați cu regiunea parafacială laterală. Oamenii de știință dezvoltă un medicament care va calma aceste mici corpuri și, prin ele, centrul periculos al creierului. Avantajul acestei abordări este că medicamentul nu ar trebui să treacă peste bariera hemato-encefalică, ceea ce a fost întotdeauna o problemă majoră în tratarea tulburărilor cerebrale.

Fiziologul Julian Paton de la Universitatea din Auckland explică: "Scopul nostru este să țintăm corpusculii glomerulari. Importăm un nou medicament pe care îl reutilizam pentru a le suprima activitatea și a închide în siguranță regiunea parafacială laterală, fără a folosi substanțe care pătrund în creier."

Studiul a fost publicat în revista Circulation Research. A fost realizat pe modele animale și rămâne de văzut dacă același mecanism funcționează la om. Dar pentru a treia din populația lumii care suferă de hipertensiune arterială și pentru mulți dintre cei care nu răspund la medicamente, această descoperire poate fi prima lumină de la capătul tunelului.

În loc să combine la nesfârșit pastilele care afectează inima și vasele de sânge, medicina se poate întoarce în sfârșit la cauza reală – o mică parte a creierului despre care nimeni nu știa înainte. Și atunci hipertensiunea nu va mai fi o condamnare la moarte cronică.

0 Lucky 19.04.2026 14:13 [ Material ] Tensiunea arterială crește dintr-un motiv. Acesta este un mecanism compensator. Anterior, oamenii nu se deranjau cu controlul tensiunii arteriale, trăiau cu tensiunea arterială și trăiau până la 70 și 80 – limitele speranței de viață definite de Biblie, păstrând în același timp o minte limpede, deoarece motivul principal al presiunii este lipsa de nutriție a creierului. Desigur, inima mea a suferit, dar capul mi-a rămas limpede.

0 faust2012 19/04/2026 13:08 [Material] Înțeleg că nimeni nu-mi va asculta părerea, dar sunt sigur că este absolut interzis să interferezi în acest fel cu activitatea sinusului carotidian! Brusc pacientul va trebui resuscitat in terminal; reflexul de tuse (tusis) și alte reflexe importante care declanșează inima nu vor funcționa. Împreună cu baroreceptorii, chemoreceptorii se vor opri. Pacienții cu IDDM pot să nu se recupereze din comă. Este periculos. Corect ar fi urmat calea renină-aldosteron-angiotensină…….