Primarul Capitalei, Ciprian Ciucu, a anunțat recent intenția de a propune Consiliului General al Municipiului București (CGMB) o majorare a prețului biletului pentru transportul public în comun, operat de Societatea de Transport București (STB), de la 3 lei la 5 lei. Această măsură, considerată necesară de către edil, ar urma să fie implementată doar după demararea unui amplu proces de restructurare a societății.
Declarația primarului Ciucu vine în contextul unei presiuni financiare constante asupra bugetului local și a necesității de a eficientiza operațiunile STB. Actualul tarif de 3 lei pentru o călătorie unică este considerat de mult timp subvenționat masiv, acoperind doar o mică parte din costurile reale de operare. O majorare la 5 lei ar reprezenta o creștere semnificativă, de aproximativ 66%, și ar avea un impact direct asupra buzunarelor bucureștenilor care utilizează zilnic transportul în comun.
Contextul acestei propuneri este complex. STB se confruntă de ani buni cu probleme financiare structurale, generate de un parc auto învechit, costuri operaționale ridicate, o schemă de personal supradimensionată și o rată scăzută de încasare a veniturilor din vânzarea biletelor, parțial din cauza evaziunii tarifare. Subvențiile acordate de Primăria Capitalei pentru a acoperi diferența dintre costurile reale și veniturile din bilete reprezintă o povară considerabilă pentru bugetul local, limitând resursele disponibile pentru alte investiții esențiale în infrastructură sau servicii publice.
Restructurarea STB, menționată de primarul Ciucu ca o precondiție pentru scumpirea biletului, ar putea include mai multe direcții. Printre acestea se numără eficientizarea cheltuielilor, optimizarea rutelor, modernizarea parcului de vehicule prin achiziția de autobuze, tramvaie și troleibuze noi, electrice sau hibrid, precum și o reformă a managementului și a structurii de personal. Un alt aspect crucial ar fi implementarea unor soluții tehnologice moderne pentru validarea biletelor și combaterea evaziunii, cum ar fi extinderea sistemelor de plată contactless sau prin aplicații mobile.
Analiza impactului unei astfel de măsuri este esențială. Pe de o parte, o majorare a tarifului ar putea contribui la reducerea dependenței STB de subvențiile publice și ar oferi societății resurse suplimentare pentru investiții și modernizare. Pe de altă parte, există riscul ca o creștere bruscă a prețului să ducă la o scădere a numărului de călători, în special în rândul categoriilor sociale cu venituri mici, care ar putea opta pentru alte mijloace de transport sau chiar pentru renunțarea la anumite deplasări. Acest lucru ar putea contracara parțial beneficiile financiare anticipate și ar putea adânci problemele de trafic și poluare în oraș, prin încurajarea utilizării autoturismelor personale.
Este important de menționat că discuțiile despre scumpirea biletului STB nu sunt o noutate. De-a lungul anilor, mai multe administrații locale au avut în vedere o astfel de măsură, însă au ezitat să o implementeze, conștiente de impactul social și politic. Decizia finală va aparține Consiliului General al Municipiului București, unde propunerea va fi supusă dezbaterii și votului. Aprobarea acesteia va depinde de capacitatea primarului de a convinge consilierii de necesitatea și oportunitatea măsurii, dar și de prezentarea unui plan credibil de restructurare și îmbunătățire a serviciilor STB.
Pe termen lung, obiectivul ar trebui să fie crearea unui sistem de transport public eficient, modern și atractiv, care să încurajeze cât mai mulți bucureșteni să renunțe la mașinile personale. O majorare a prețului biletului ar putea fi acceptată mai ușor de public dacă este însoțită de o îmbunătățire vizibilă a calității serviciilor: vehicule curate și funcționale, respectarea orarului, extinderea rețelei și o experiență generală mai plăcută pentru călători. Fără aceste îmbunătățiri, o simplă scumpire ar putea fi percepută ca o povară suplimentară impusă cetățenilor, fără un beneficiu direct și imediat.
