Partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a inițiat și depus în Parlament un proiect legislativ cu scopul de a aduce modificări semnificative în fiscalitatea terenurilor agricole extravilane. Propunerea vizează o reducere substanțială a impozitului, mergând chiar până la scutire, pentru acele suprafețe de teren situate în proximitatea curților gospodăriilor și utilizate de micii fermieri pentru creșterea animalelor și cultivarea pământului. Această inițiativă, conform reprezentanților AUR, este inspirată de modele fiscale aplicate în Statele Unite ale Americii, unde există facilități pentru proprietarii de terenuri agricole adiacente locuințelor.
Concret, proiectul de lege urmărește să sprijine categoria micilor gospodari, adesea confruntați cu provocări economice și administrative în menținerea activităților agricole tradiționale. Argumentul central al AUR este că aceste terenuri, deși clasificate ca extravilane, sunt parte integrantă a economiei de subzistență sau semi-subzistență a familiilor rurale. Prin urmare, impozitarea lor la fel ca terenurile agricole comerciale de mari dimensiuni ar fi inechitabilă și ar descuraja activitatea agricolă la scară mică.
Unul dintre aspectele cheie ale propunerii este definirea clară a „proximității curților”, un detaliu esențial pentru aplicarea corectă a legii, dacă aceasta va fi adoptată. De asemenea, proiectul ar trebui să stabilească criterii precise pentru identificarea „micilor gospodari” și a modului în care aceștia își „lucrează pământul” sau „cresc animale”, pentru a evita abuzurile și a direcționa beneficiile către grupul țintă. Această abordare ar putea include verificarea numărului de animale, a suprafeței cultivate sau a veniturilor generate din aceste activități.
Contextul în care apare această propunere este unul marcat de o presiune crescută asupra agriculturii românești, în special asupra micilor producători. Aceștia se confruntă cu o birocrație complexă, costuri de producție în creștere și o concurență acerbă din partea marilor exploatații agricole, adesea subvenționate. O reducere a poverii fiscale ar putea reprezenta un mic, dar important, sprijin pentru menținerea vitalității satului românesc și a tradițiilor agricole.
Pe lângă beneficiile directe pentru micii fermieri, o astfel de măsură ar putea avea și efecte indirecte pozitive. Ar putea încuraja cultivarea terenurilor care altfel ar rămâne în paragină, contribuind la securitatea alimentară locală și la conservarea peisajului rural. De asemenea, ar putea reduce exodul populației din mediul rural, oferind un stimulent economic pentru tineri să rămână și să își dezvolte gospodăriile.
Analiza comparativă cu modelul american, invocat de AUR, este pertinentă. În Statele Unite, multe state oferă diverse forme de scutiri sau reduceri de impozite pentru terenurile agricole, în special pentru cele care sunt cultivate activ și contribuie la economia locală, indiferent de dimensiune. Scopul este de a menține terenurile în producție și de a sprijini fermierii. Adaptarea unui astfel de model la specificul românesc ar necesita o analiză aprofundată a legislației fiscale existente și a impactului bugetar.
Este important de menționat că orice modificare a Codului Fiscal, cum ar fi o scutire de impozit, implică o analiză a impactului bugetar. Reducerea veniturilor din impozite pentru administrațiile locale ar trebui compensată sau justificată prin beneficiile economice și sociale pe termen lung. Dezbaterea parlamentară va trebui să clarifice aceste aspecte, precum și modalitățile de implementare și monitorizare a unei astfel de legi. Propunerea AUR deschide, așadar, o discuție importantă despre rolul statului în sprijinirea agriculturii la scară mică și despre echitatea sistemului fiscal românesc.
