Analistul economic Adrian Negrescu trage un semnal de alarmă, avertizând că recenta decizie a Guvernului de a permite majorări salariale în companiile de stat profitabile ar putea declanșa un efect de domino cu implicații profunde asupra întregului sistem bugetar. Într-o postare pe rețelele sociale, Negrescu subliniază că această măsură, prezentată inițial ca o modalitate de a recompensa performanța și de a reține talentele în sectorul public, riscă să deschidă o „Cutie a Pandorei” în ceea ce privește echilibrul salarial și presiunile bugetare.
Contextul acestei discuții este Hotărârea de Guvern adoptată recent, care permite companiilor de stat cu profit să-și majoreze salariile angajaților, o excepție de la înghețarea generală a cheltuielilor cu personalul în sectorul public. Scopul declarat al Guvernului a fost de a stimula eficiența și competitivitatea acestor entități, oferind totodată angajaților un nivel de remunerare mai atractiv, comparabil cu cel din sectorul privat, pentru a evita exodul de specialiști.
Adrian Negrescu argumentează însă că, deși intenția poate părea lăudabilă, aplicarea sa practică va genera un val de revendicări salariale din partea altor categorii de bugetari. „Dacă angajații din companiile de stat profitabile primesc majorări, de ce nu ar primi și medicii, profesorii, polițiștii sau personalul din administrația locală?”, se întreabă retoric analistul. Această întrebare capătă o rezonanță puternică în contextul în care majoritatea categoriilor de bugetari nu au beneficiat de creșteri salariale semnificative în ultimii ani, confruntându-se cu o inflație galopantă care le-a erodat puterea de cumpărare.
Unul dintre principalele pericole identificate de Negrescu este presiunea imensă care se va pune pe bugetul de stat. Extinderea majorărilor salariale la nivelul întregului sector public ar genera costuri imposibil de susținut, mai ales în condițiile unui deficit bugetar deja cronic și a angajamentelor României față de Comisia Europeană privind consolidarea fiscală. O astfel de situație ar putea forța Guvernul să ia măsuri nepopulare, cum ar fi creșterea taxelor și impozitelor sau tăierea altor cheltuieli publice esențiale, pentru a acoperi golul creat.
Mai mult, analistul subliniază și aspectul inechității. În timp ce unele companii de stat sunt într-adevăr profitabile datorită unei bune gestionări sau a unui monopol de facto pe piață, altele se confruntă cu dificultăți financiare și ar fi excluse de la aceste majorări. Această diferențiere ar putea crea tensiuni interne și frustrări în rândul angajaților din sectorul public, amplificând sentimentul de tratament inegal.
Referința la „Bolojan a deschis Cutia Pandorei” sugerează o analogie cu o situație anterioară sau cu o decizie specifică care a avut consecințe neașteptate și greu de controlat. Deși numele primarului Oradei, Ilie Bolojan, este menționat, contextul exact al acestei referințe în postarea originală a lui Negrescu ar necesita o analiză suplimentară. Totuși, esența mesajului rămâne aceeași: o decizie punctuală, chiar și cu intenții bune, poate avea un efect de undă mult mai amplu și potențial destabilizator.
Pe termen lung, avertismentul lui Adrian Negrescu invită la o reflecție profundă asupra strategiei salariale din sectorul public. Este necesară o abordare holistică, care să echilibreze nevoia de a recompensa performanța și de a reține talentele cu sustenabilitatea bugetară și principiul echității. Altfel, riscul este ca o măsură menită să corecteze anumite disfuncționalități să genereze, în cele din urmă, un haos salarial și o presiune insuportabilă asupra finanțelor publice.
