Într-o mișcare diplomatică ce subliniază tensiunile geopolitice actuale, liderii Uniunii Economice Eurasiatice (UEE), inclusiv președintele rus Vladimir Putin, au solicitat vineri, în cadrul unui summit desfășurat în Kazahstan, organizarea unui referendum în Armenia. Miza acestui plebiscit ar fi decizia crucială a Erevanului de a opta fie pentru aderarea la Uniunea Europeană, fie pentru menținerea statutului său de membru în uniunea regională dominată de Rusia.
Această solicitare vine într-un context de deteriorare rapidă a relațiilor dintre Armenia și Rusia, parteneri tradiționali, și o reorientare strategică a Erevanului către Occident, în special către Uniunea Europeană. Deși Armenia este membră a UEE și a Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), o alianță militară condusă de Moscova, guvernul prim-ministrului Nikol Pașinian a exprimat în repetate rânduri frustrarea față de ceea ce percepe a fi lipsa de sprijin a Rusiei în conflictul cu Azerbaidjanul, culminând cu pierderea Nagorno-Karabahului.
**Contextul Geopolitic și Relațiile Tensionate**
Relațiile dintre Armenia și Rusia au atins un punct minim după ofensiva azeră din septembrie 2023, care a dus la dizolvarea autoproclamatei Republici Nagorno-Karabah și la exodul aproape întregii populații armene din regiune. Erevanul a criticat vehement forțele de menținere a păcii rusești, staționate în regiune, pentru eșecul de a preveni această deznodământ. Această percepție de abandon a alimentat un sentiment anti-rus în Armenia și a accelerat căutarea de noi parteneri strategici.
În ultimele luni, Armenia a intensificat contactele cu Uniunea Europeană și Statele Unite. Au avut loc vizite de nivel înalt, discuții despre consolidarea cooperării economice și de securitate, și chiar exerciții militare comune cu trupe americane, o premieră notabilă. Pașinian a declarat public că Armenia nu poate depinde exclusiv de Rusia pentru securitatea sa, sugerând o revizuire fundamentală a politicii externe a țării.
**Miza Referendumului și Presiunile Externe**
Propunerea unui referendum, deși prezentată ca o manifestare a autodeterminării armene, poate fi interpretată și ca o încercare a Rusiei și a aliaților săi din UEE de a pune presiune pe Erevan. Un vot popular ar forța Armenia să ia o decizie clară, fie de a-și reafirma angajamentul față de blocul eurasiatic, fie de a-și asuma pe deplin calea europeană, cu riscurile și beneficiile aferente.
Pentru UEE, pierderea Armeniei ar reprezenta nu doar o diminuare a influenței economice și politice, ci și un semnal negativ pentru coeziunea blocului, mai ales în contextul eforturilor Rusiei de a-și consolida poziția regională. Președintele Putin a subliniat importanța menținerii stabilității și integrării în spațiul eurasiatic, iar o eventuală ieșire a Armeniei ar contrazice aceste obiective.
Pe de altă parte, o aderare la UE ar oferi Armeniei acces la o piață vastă, la fonduri de dezvoltare și la un cadru de valori democratice și stat de drept, elemente pe care mulți armeni le văd ca esențiale pentru viitorul țării. Totuși, un astfel de pas ar implica și costuri semnificative, inclusiv o potențială ruptură completă cu Rusia și o reconfigurare a relațiilor economice și de securitate.
**Reacția Armeniei și Perspectivele Viitoare**
Până în prezent, guvernul armean nu a oferit un răspuns oficial direct la solicitarea UEE. Este probabil ca Erevanul să evalueze cu atenție implicațiile unei astfel de decizii. Organizarea unui referendum ar necesita o planificare complexă și ar putea polariza și mai mult societatea armeană, deja divizată de evenimentele recente.
Viitorul Armeniei la intersecția dintre Est și Vest rămâne incert. Decizia finală, fie că va fi luată printr-un referendum sau prin alte mijloace politice, va avea consecințe profunde nu doar pentru Armenia, ci și pentru echilibrul geopolitic din Caucazul de Sud, o regiune strategică, unde interesele Rusiei, Turciei, Iranului și Occidentului se intersectează și adesea se ciocnesc. Uniunea Europeană, la rândul său, urmărește cu atenție evoluțiile, conștientă de potențialul de a extinde sfera sa de influență într-o zonă de importanță strategică.
