**Laura Codruța Kovesi, șefa Parchetului European (EPPO), a adresat o scrisoare oficială Comisiei Europene, semnalând necesitatea stringentă a unei modificări legislative la nivel comunitar. Această demers subliniază preocuparea constantă a EPPO pentru consolidarea capacității sale de a combate eficient fraudele și infracțiunile care afectează bugetul Uniunii Europene, un domeniu în care instituția condusă de Kovesi joacă un rol central.**
Scrisoarea, al cărei conținut integral nu a fost încă făcut public, este de așteptat să vizeze aspecte procedurale sau substanțiale care, în viziunea Parchetului European, limitează în prezent eficiența investigațiilor transfrontaliere. EPPO, operațional din iunie 2021, este prima instituție supranațională de parchet, investită cu competența de a investiga, urmări penal și trimite în judecată infracțiuni împotriva intereselor financiare ale UE, precum frauda cu fonduri europene, frauda transfrontalieră în materie de TVA cu un prejudiciu de peste 10 milioane de euro, spălarea de bani și corupția.
Contextul acestei solicitări este crucial. De la înființarea sa, EPPO a preluat mii de dosare, multe dintre ele complexe și cu ramificații în mai multe state membre. Experiența acumulată în acești primi ani de funcționare a scos la iveală, probabil, anumite lacune sau obstacole legislative care îngreunează activitatea procurorilor europeni. Acestea ar putea include, de exemplu, diferențe în legislațiile naționale privind termenele de prescripție, regulile de cooperare judiciară, accesul la anumite baze de date sau chiar definirea unor infracțiuni. O armonizare legislativă la nivel european ar putea simplifica și accelera procesele de investigație, asigurând o aplicare mai uniformă a legii în spațiul UE.
Un alt aspect important ar putea fi legat de resurse și competențe. Deși EPPO are un mandat clar, succesul său depinde în mare măsură de sprijinul statelor membre și de cadrul legal existent. Orice modificare legislativă propusă de Kovesi ar putea viza și extinderea anumitor competențe sau clarificarea relațiilor cu autoritățile naționale, pentru a evita suprapunerile sau conflictele de jurisdicție. Este binecunoscut faptul că, în ciuda entuziasmului inițial, implementarea deplină a EPPO a întâmpinat și rezistență sau inerție din partea unor state membre, care au fost reticente în a ceda o parte din suveranitatea lor judiciară.
Acest demers al Laurei Codruța Kovesi reconfirmă rolul său proactiv și determinarea de a asigura că Parchetul European devine un instrument cât mai eficient în lupta împotriva criminalității financiare transfrontaliere. Solicitarea adresată Comisiei Europene, principalul inițiator legislativ al UE, este un pas firesc în evoluția unei instituții noi, care își adaptează permanent strategia la realitățile din teren. Răspunsul Comisiei și, ulterior, al Parlamentului European și al Consiliului, va fi esențial pentru a vedea dacă și în ce măsură viziunea EPPO privind o justiție europeană mai puternică va fi transpusă în acte normative concrete. Această inițiativă subliniază, de asemenea, importanța continuă a luptei împotriva corupției și fraudei, mai ales în contextul gestionării fondurilor masive alocate prin planul de redresare post-pandemie, „NextGenerationEU”.
