Dacă auziți acest sunet în pădure, fugiți imediat

Salutare tuturor, prieteni, sunteți pe canalul LAZY TOURIST.

O pădure este un ecosistem complex cu limbaj propriu. Iar dacă nu îi înțelegi regulile, te poți transforma rapid dintr-un oaspete într-o țintă. Pădurarii, vânătorii și salvatorii experimentați știu: adesea natura însăși ne oferă semnale de avertizare. Cel mai important este să le auzi la timp și să le interpretezi corect. Nu este vorba despre misticism, ci despre legile fizicii și biologiei. Acest articol este un scurt ghid al celor mai periculoase sunete ale pădurii rusești, care ar trebui să vă facă să vă schimbați imediat locația. Amintiți-vă de ele – vă poate salva viața.

Încă nu îl vezi, dar știe deja totul despre tine. Din subarbustul dens, poate la doar câteva zeci de metri distanță, se aud mormăituri și pufnii puternice, abrupte. Este sunetul unei respirații grele și iritate. Este adesea însoțit de un clic uscat și de rău augur – acesta este satarul care își pocnește colții, avertizându-vă că i-ați încălcat limitele.

Ce înseamnă? Acestea nu sunt doar sunete. Acesta este un ultimatum formal. Un mistreț (cel mai adesea o scroafă cu așternut) nu atacă imediat. Mai întâi spune: „Sunt aici, sunt periculos și sunt gata să atac. Pleacă imediat”. Este deja entuziasmat și agresiv, iar următoarea sa acțiune este o aruncare rapidă.

1. NU VĂ PANICAȚI. Nu întoarce spatele sunetului.
2. Încet și CALM începeți să faceți un pas înapoi, păstrându-vă ochii concentrați pe direcția sunetului.
3. NU TIPA ascuțit și nu flutura brațele – acest lucru poate fi interpretat ca o provocare.
4. Încercați să vă cățărați într-un copac sau să vă mutați în spatele desișurilor dense care îl vor împiedica să se încarce direct.

O întâlnire cu un mistreț furios este una dintre cele mai reale și periculoase din pădure. Avertismentul lui nu poate fi ignorat.

Nu este doar un sunet puternic. Aceasta este o vibrație pe care o simți pe pielea ta. Din desiș se aude un vuiet scăzut, piept și puternic. Nu este ca vuietul unui tigru sau al unui leu – este mai plictisitor, mai puternic și, prin urmare, și mai înspăimântător.

Un urs face rareori zgomot așa. Acest vuiet este cea mai înaltă formă de avertizare. Înseamnă că animalul este extrem de entuziasmat, speriat sau furios. S-ar putea să te fi apropiat prea mult de prada, puii lui sau pur și simplu l-ai prins neprevăzut. Nu vrea să lupte (altfel ar ataca în tăcere), dar spune clar: "Sunt aici, sunt uriaș și sunt gata să lupt. Următorul pas depinde de tine".

1. NICIODATĂ NU VĂ ÎNTORCI SPATE ȘI NU fugi! Acest lucru declanșează instinctul prădătorului de a urmări.
2. Înghețați pe loc. Lasă fiara să știe că nu ești o amenințare.
3. Începeți să vorbiți cu o voce joasă, calmă, dar încrezătoare. Ridică încet brațele pentru a te face să pari mai mare.
4. FACEȚI ÎNCET înapoi în diagonală, ținând ochii pe urs (dar nu vă uitați direct în ochi – aceasta este o provocare).

Imagine preluată de pe site https://s.yimg.com/ny/api/res/1.2/UvOrvZcfh9odPtASixQzGw–/YXBwaWQ9aGlnaGxhbmRlcjt3PTk 2MDtoPTY0NA–/https://media.zenfs.com/en/bob_vila_530/e7238638e05cfaf7712b81e7abe878e7

O groază de gheață te străpunge. Din întuneric vine un țipăit pătrunzător, sfâșietor de suflet, aproape imposibil de distins de strigătul unui bebeluș sau al unui copil speriat. Este înalt, disperat și nefiresc pentru liniștea pădurii. Primul, singurul și irezistibil impuls este să te grăbești să ajuți.

Ce este de fapt? Acesta nu este un copil. Așa țipă o vulpe în timpul sezonului de împerechere sau un iepure maro prins în ghearele unui prădător. Este sunetul suferinței, dar nu uman. Acest „cântec” în sine nu este periculos, dar reacția ta la el este extrem de riscantă.

• Îți pierzi vigilența: grăbindu-te spre sunet, nu mai privești sub picioarele tale (gropi, parcuri de vânt).
• Te îndrepți spre un prădător: acest strigăt poate însemna că un râs sau un lup vânează deja în apropiere.
• S-ar putea să vă pierdeți: mișcarea de panică în linie dreaptă către sunet vă duce departe de cale.

1. STOP! Suprimă instinctul de a alerga să ajute.
2. PORNIȚI LOGICA. Întrebați-vă: cum ar putea un copil să ajungă singur în desiș?
3. ASCULTATI CU ATENTIE. De obicei, acest tipat se repetă cu aceeași frecvență – nu așa țipă o persoană.
4. STAȚI DEPARTARE. Schimbați cu calm direcția, evitând să vă îndreptați spre acest sunet.

S-ar putea să nu observi la început. Și apoi un fior vă va curge pe coloana vertebrală. Deodată ciripitul păsării se oprește. Ciripitul lăcustelor încetează. Foșnetul agitat din frunze dispare. Se instalează liniștea absolută, asurzitoare, apăsătoare și nefirească. Aceasta nu este odihna naturii, ci alarma sa principală.

Minorii de pădure sunt cel mai bun sistem de avertizare timpurie. Tăcerea lor vorbește mai tare decât orice țipăt: cineva mare și potențial periculos este în apropiere. Un urs sau un lup ar fi putut trece prin asta. Sau poate că tu însuți ai devenit însăși sursa de anxietate și toată lumea se ascunde, te urmărește.

1. Înghețați pe loc. Opriți mișcarea și tot zgomotul.
2. ASCULTĂ ȘI UITAȚI. Fără să te miști, scanează zona din jurul tău timp de 2-3 minute, încercând să captezi mișcarea sau sunetul.
3. EVALUAȚI DIRECȚIA VÂNTULUI. Încercați să stați în picioare astfel încât vântul să bată departe de posibila amenințare (acest lucru vă va împiedica să vă simțiți mirosul).
4. Schimbați ÎNCET ȘI SILENȚIT direcția de mișcare, evitând zona de pericol.

Amintiți-vă: dacă pădurea devine brusc tăcută, vă spune ceva. Sarcina ta este să nu ratezi acest avertisment principal.

Un zgomot care se apropie, un zgomot ca un tren sau o cascadă

Nu este un sunet care poate fi auzit cu urechile. Este un sentiment care îți lovește corpul. Din lateral vine un zumzet scăzut, în creștere și continuu, asemănător cu zgomotul unui motor cu reacție, al unui tren într-un tunel sau al unei cascade îndepărtate. Aerul devine uscat, miroase a ars, iar pe trunchiurile copacilor curg reflexii alarmante. Nu vezi flacăra, dar pădurea țipă deja despre ea.

Acesta este sunetul unui incendiu de pădure. Bubuitul este creat nu de flacără în sine, ci de fluxuri turbulente de aer fierbinte, pe care focul le aspiră în sine, ardând totul în cale. Acest sunet înseamnă că frontul de foc este larg și se mișcă rapid, iar tu ești periculos de aproape de el. Aceasta este o condamnare la moarte pentru toate ființele vii de pe drum.

1. DETERMINAȚI Imediat DIRECȚIA VÂNTULUI. Aceasta este cheia mântuirii.
2. Mergeți PERPENDICULAR (pe) direcția vântului. Aceasta este șansa ta de a scăpa de peretele de foc în mișcare.
3. CAUTĂ SPAȚII DESCHISE: poieni largi, zone arse (zone deja arse), zone stâncoase, maluri ale râurilor și lacurilor.
4. DACĂ NU AI UNDE SĂ EVAGI: încercați să intrați într-un corp de apă sau să vă întindeți într-o gaură mică, acoperiți-vă cu haine ude și respirați prin țesătură.

Amintiți-vă: acest zumzet nu avertizează – afirmă. Ai doar câteva minute să iei o decizie și să alergi în direcția corectă.

Tropit, măcinare, zdrobire a lemnului spart

O crăpătură ascuțită și uscată deasupra capului, ca o împușcătură. Apoi – zgomotul măcinat al spargerii lemnului și foșnetul plictisitor și crescând al coroanei care căde. Acesta este sunetul unui copac care căde sau al unei crengi uscate uriașe. Nu este de așteptat, apare brusc și ai doar câteva secunde să reacționezi.

Un copac poate cădea din cauza vânzării, putregaiului ascuns, a unui trunchi subminat de o furtună sau pur și simplu a bătrâneții. Pe vreme umedă, riscul crește – ramurile grele și umede se sparg sub propria greutate. Acesta este un ucigaș liniștit și unul dintre cei mai insidioși din pădure.

1. NU PRIVI ÎN SUS pentru a vedea de unde vine pericolul. Vei pierde secunde prețioase.
2. SARI Imediat sau fugi la câțiva metri de direcția sunetului. Un copac sau o ramură care cade rareori cade exact pe verticală.
3. Căutați ACOPERIRE în spatele altui trunchi de copac robust sau într-o gaură din pământ.
4. Dacă ai sărit înapoi în timp, așteaptă căderea la o distanță sigură, abia apoi evaluând situația.

Ține minte: viața ta este mai valoroasă decât curiozitatea. În pădure, mai ales pe vreme cu vânt, fiți întotdeauna pregătiți pentru acest scenariu și stați departe de copacii care sunt evident bătrâni, deteriorați sau înclinați.

Nu ești întâmpinat de un teren solid, ci de un sunet neplăcut, zgomotos. Cu fiecare pas, devine mai zgomotos: de la o „zocnire” liniștită la un gâlgâit și un sorbiu. Piciorul este scos din sol cu ​​dificultate, lăsând o gaură umplută cu apă. Aceasta nu este doar o băltoacă – este o mlaștină sau o mlaștină.

Pământul de sub picioarele tale își pierde densitatea și nu te poate susține. Stai pe o plută – un strat subțire de vegetație care acoperă apa și straturi adânci de noroi lichid. Acesta este unul dintre cele mai insidioase pericole care așteaptă un călător neatent.

1. OPRIȚI Imediat. Nu mai faceți niciun pas înainte.
2. NU ÎNCERCAȚI SĂ ÎȚI ÎȚI ÎȚI PICIOAREA ASCUȚIT. Acest lucru va duce la pierderea rapidă a echilibrului și a aspirației.
3. ÎNCERCAȚI SĂ SĂ ȘTIȚI BLIN PE SPATE cu brațele desfăcute larg pentru a crește zona de sprijin. Acest lucru poate opri scufundarea.
4. TRAGEȚI CU ATENȚIE DE PICIOARE, eliberându-vă de rucsac dacă este posibil.
5. MUȚI-VĂ NUMAI PE PAȘI înapoi pe un teren solid sau târați-vă pe o parte unde sunt vizibile rădăcinile sau rădăcinile copacilor.

Panica și mișcările bruște sunt principalul tău inamic într-o mlaștină. Doar sângele rece și mișcările lente și deliberate vă pot salva viața.

Dragă cititor, vă mulțumesc că ați citit acest articol până la sfârșit. Mă bucur dacă te abonezi la canalul meu. Și verificați alte selecții de canale.

Consultați și alte materiale:

Abonați-vă la alte rețele sociale: TELEGRAM VK RUTUBE Suport financiar al canalului: FIECARE RUBLĂ ESTE IMPORTANTĂ REPOSTAREA ARTICOLELOR DVS.