**Perspective sumbre pentru economia românească până în 2026: Experții avertizează asupra riscului de declin**
București, România – Viitorul economic al României până la sfârșitul anului 2026 este privit cu scepticism și chiar cu o profundă îngrijorare de către majoritatea experților în domeniu. Evaluările lor conturează un tablou sumbru, marcat de riscul unei regresiuni economice care ar putea poziționa din nou țara la coada clasamentelor europene. Această perspectivă pesimistă este alimentată de o serie de factori interni și externi, care, în absența unor măsuri corective rapide și eficiente, amenință stabilitatea și progresul economic al României.
Unul dintre vocile cele mai vehemente este cea a analistului economic Andrei Caramitru, care și-a exprimat revolta față de traiectoria actuală, afirmând că „ne prăbușim încet-încet spre coada Europei de Est iarăși. Să fim iarăși țara problemă, cei mai praf și cei mai proști”. Această declarație, deși dură, reflectă o frustrare larg răspândită în rândul specialiștilor, care observă o lipsă cronică de viziune strategică și de reforme structurale menite să asigure o creștere economică sustenabilă și incluzivă.
**Factori de risc și provocări majore**
Până în 2026, economia românească se confruntă cu multiple provocări. În primul rând, deficitul bugetar, care a atins cote alarmante, continuă să fie o sursă majoră de instabilitate. Presiunile fiscale și necesitatea consolidării bugetare ar putea duce la măsuri de austeritate care să frâneze consumul și investițiile. În plus, absorbția lentă a fondurilor europene din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) reprezintă un alt motiv de îngrijorare. Aceste fonduri sunt esențiale pentru modernizarea infrastructurii, digitalizarea și tranziția verde, iar întârzierile în implementare nu fac decât să adâncească decalajele față de alte state membre.
Inflația, deși a înregistrat o ușoară temperare, rămâne la un nivel ridicat, erodând puterea de cumpărare a cetățenilor și afectând competitivitatea companiilor. Creșterea prețurilor la energie și alimente continuă să pună presiune pe bugetele gospodăriilor și să alimenteze spirala prețuri-salarii.
**Probleme structurale persistente**
Dincolo de conjunctura economică actuală, România se confruntă cu probleme structurale profunde. Corupția, birocrația excesivă și instabilitatea legislativă descurajează investițiile străine directe și afectează mediul de afaceri. Sistemul de educație, insuficient adaptat cerințelor pieței muncii, contribuie la deficitul de forță de muncă calificată, în timp ce exodul creierelor continuă să priveze țara de resursă umană valoroasă. Sistemul de sănătate, subfinanțat și ineficient, reprezintă o altă vulnerabilitate majoră, cu impact direct asupra calității vieții și productivității.
**Contextul european și global**
Pe plan extern, incertitudinile geopolitice, războiul din Ucraina și tensiunile economice globale adaugă un strat suplimentar de complexitate. Dependența energetică, deși în scădere, rămâne o vulnerabilitate, iar volatilitatea piețelor internaționale poate amplifica șocurile economice interne. O eventuală recesiune în zona euro, principalul partener comercial al României, ar avea repercusiuni semnificative asupra exporturilor și, implicit, asupra creșterii economice.
**Ce ar putea schimba direcția?**
Pentru a evita scenariul pesimist anticipat de experți, România ar avea nevoie de o serie de măsuri curajoase și coerente. Prioritare ar fi o reformă fiscală profundă, o accelerare a absorbției fondurilor europene și o luptă eficientă împotriva corupției. Investițiile în educație, sănătate și infrastructură sunt esențiale pentru a construi o economie rezilientă și competitivă pe termen lung. De asemenea, o mai mare predictibilitate legislativă și o reducere a birocrației ar contribui la atragerea investițiilor și la stimularea antreprenoriatului.
Fără o schimbare radicală de abordare și o voință politică fermă de a implementa reforme structurale, riscul ca România să „se prăbușească încet-încet spre coada Europei de Est” rămâne o realitate palpabilă, cu consecințe nefaste asupra nivelului de trai al cetățenilor și asupra poziției țării în Uniunea Europeană. Anii până în 2026 sunt critici și vor dicta, în mare măsură, direcția pe termen mediu și lung a dezvoltării României.
